În zilele noastre, poate părea ceva oarecum obişnuit să asistăm la o eclipsă de Soare sau de Lună. Dar cum reacţionau civilizațiile antice la eclipsele solare? Ei bine, aceste comunităţi antice credeau că evenimentele cerești erau mesaje de la zei, un motiv întemeiat pentru a abandona o așezare şi a lăsa totul de izbelişte sau că este un semn divin pentru a pune capăt unui război.

Pe 8 aprilie 2024, milioane de oameni vor privi cu uimire cum Soarele dispare în spatele Lunii în timpul unei eclipse totale de soare. În aceste zile, desigur, înțelegem ce se întâmplă: orbita Lunii o poartă între Soare și Pământ, iar umbra Lunii lovește suprafața planetei noastre. Dar, în antichitate, spectacolul dispariției Soarelui în mijlocul zilei ar fi fost un lucru de mirare, chiar ceva de temut.

„Imaginați-vă că sunteți un agricultor antic, sunteți afară și, dintr-o dată, cerul se întunecă. Nu poate fi decât un mesaj din partea zeilor.”, spune Bradley Schaefer, astronom la Universitatea de Stat din Louisiana, care a studiat istoria eclipselor de Soare și de Lună.

Pentru strămoșii noștri, o eclipsă ar fi fost aproape sigur văzută ca un semn prevestitor, a mai spus Bradley Schaefer. „Soarele și Luna sunt de obicei zeii principali din panteonul tău – și iată Soarele, murind în fața ochilor tăi. Asta sigur nu este bine”.[sursa]

civilizațiile antice la eclipsele solare
Întrucât nu înţelegeau exact ce se întâmplă, ne putem imagina cum reacţionau civilizațiile antice la eclipsele solare

Cum reacţionau civilizațiile antice la eclipsele solare

În întreaga lume, în jurul fenomenului au crescut mituri și legende. În China antică, o eclipsă de soare semnala faptul că soarele era devorat de un dragon. Astfel, oamenii băteau în tobe și făceau zgomote puternice pentru a speria bestia și a aduce înapoi lumina zilei.[sursa]

În America de Sud, incașii vedeau eclipsele de soare ca pe un semn al nemulțumirii Zeului Soarelui. Aşadar, liderii încercau să ghicească sursa mâniei sale și să-l liniștească cu un sacrificiu adecvat.[sursa]

În Roma antică, oamenii credeau că eclipsele de Soare erau cauzate de zeița Luna, care acoperea Soarele cu capul ei. Romanii asociau eclipsele cu război, foamete și moarte. În acelaşi fel, egiptenii antici credeau că eclipsele de Soare erau cauzate de zeița Nut (care simboliza cerul), care înghițea Soarele. Egiptenii asociau eclipsele cu moartea și haosul și credeau că ar putea aduce nenorociri. De asemenea, grecii antici, până la un punct, credeau că eclipsele de Soare erau cauzate de zeița Artemis, care acoperea Soarele cu săgețile ei. Aceştia asociau eclipsele cu rău augur și credeau că ar putea aduce moarte și distrugere.

• CITEŞTE ŞI:  Roger Federer ajută milioane de copii, oferindu-le mâncare şi educaţie

Dar cercetătorii nu pot spune ce eclipse solare specifice au fost observate înainte de inventarea scrisului. În nord-vestul Europei, de exemplu, sculpturile antice în piatră prezintă adesea modele spiralate care sunt uneori interpretate ca reprezentând Soarele și, eventual, o eclipsă de Soare. În mod similar, în sud-vestul Statelor Unite, multe sculpturi în piatră cunoscute sub numele de petroglife arată ceea ce par a fi simboluri asemănătoare Soarelui.[sursa]

Una dintre cele mai convingătoare astfel de sculpturi poate fi văzută în Chaco Canyon, New Mexico. Cercetătorii au sugerat că imaginea circulară este o reprezentare a unei eclipse solare care ar fi fost vizibilă din canion în anul anul 1097 e.n.

Cercetătorii remarcă faptul că alte două eclipse totale de Soare au fost vizibile în regiune în anii 1257 și 1259. Oamenii care locuiau în ceea ce este acum sud-vestul statului Colorado ar fi putut fi martori la ambele evenimente la doar doi ani distanță, împreună cu o cometă care a fost suficient de strălucitoare pentru a fi vizibilă cu ochiul liber în vara și toamna anului 1264.

Interesant este că aceste evenimente par să coincidă cu începutul unui exod major, poporul Anasazi care trăise în regiune abandonându-și așezările și părăsind zona. În timp ce istoricii cred că seceta a fost principala cauză a exodului, Tyler Nordgren, un astronom, autor și artist specializat în cunoașterea eclipselor, spune că eclipsele i-ar fi putut afecta pe acești americani antici la nivel psihologic.

Publicitate

„Ar putea fi genul de lucru care să te facă să spui: «În regulă, acesta este un loc rău. Trebuie să facem ceva diferit. Toată lumea să-și facă bagajele și să plece».”, spune Tyler Nordgren.

Cu toate acestea, oamenii de știință nu pot fi siguri că semnele din Chaco Canyon au fost inspirate de o eclipsă. La rândul său, Schaefer îndeamnă la prudență atunci când se interpretează semnele ambigue din piatră. „Practic, orice mâzgălitură poate fi imaginată ca fiind o eclipsă de Soare.”, spune el.

Una dintre cele mai vechi înregistrări ale unor oameni care au urmărit o anumită eclipsă de soare ar putea fi cea consemnată pe o tăbliță de lut din orașul-port sirian Ugarit, despre care se crede că ar conține o referire la eclipsa din 5 martie 1223 î.e.n. Înregistrările de eclipse din China ar putea data de aproape la fel de mult timp, spune Bradley Schaefer.

• CITEŞTE ŞI:  După ce a fost furată din tren, o fată şi-a regăsit părinţii după 20 de ani: cazul Iuliei Gorina

În întreaga lume antică, înainte ca mecanica eclipselor să fie înțeleasă, oamenii reacționau cu șoc și nedumerire când Soarele dispărea în timpul unei eclipse solare. În secolul al VII-lea î.e.n., o eclipsă de Soare deasupra insulei grecești Paros a stârnit aceste cuvinte ale poetului Archilochus: „Nimic din lume nu mă mai poate surprinde acum. Pentru că Zeus, tatăl Olimpului, a transformat mijlocul zilei în noapte neagră, ecranând lumina soarelui înfloritor, iar acum teroarea întunecată planează asupra omenirii. Orice se poate întâmpla”.

Înţelegerea timpurie a eclipselor

Abia câteva secole mai târziu pare să se fi impus ceva asemănător cu înțelegerea modernă a eclipselor. Bradley Schaefer mai spune că o parte din merite ar trebui să îi revină lui Anaxagoras, un filozof grec care a trăit în secolul al V-lea î.Hr. Anaxagoras pare să fi știut că atât eclipsele de Soare, cât și cele de Lună implicau umbre: O eclipsă solară are loc atunci când umbra Lunii cade pe Pământ, iar o eclipsă lunară are loc atunci când umbra Pământului cade pe Lună.

„De fapt, el înlocuia explicația superstițioasă sau miraculoasă anterioară a eclipsei: «Apollo s-a supărat» sau «Cineva încearcă să-l ucidă pe Apollo», cu o explicație simplă din fizică, care implica umbrele. Și cui îi este frică de umbre?”, a explicat Bradley Schaefer.

Dar este posibil ca Anaxagoras să nu fi fost primul care a înţeles acest lucru. Se spune că un astronom grec cunoscut sub numele de Thales din Milet, al cărui nume ar trebui să vă trezească amintiri dureroase din perioada şcolii, ar fi prezis eclipsa de Soare din anul 585 î.e.n.

Acea eclipsă a avut loc în timp ce două facțiuni războinice, Lidienii și Medii, erau angajate într-un conflict care se prelungea de mai mulți ani. La vederea eclipsei, cele două națiuni au depus armele și au făcut pace. Dar a prezis Thales cu adevărat eclipsa? Povestea s-a propagat nu de la Thales însuși, ci de la istoricul Herodot, care s-a născut o sută de ani mai târziu.

Povestea lui Thales „probabil că este în mare parte reală. Herodot este de obicei foarte credibil.”, a mai spus Bradley Schaefer. Chiar și așa, multe necunoscute înconjoară povestea. Descrierea lui Herodot este formulată vag, iar istoricii se îndoiesc că Thales avea cunoștințe suficient de profunde de astronomie pentru a face o predicție precisă.

Istoricii cred că este puțin probabil ca Thales să fi prezis luna și data eclipsei sau de unde va fi vizibilă. Probabil că Thales a spus că o eclipsă era probabilă într-un anumit an. Apoi, când s-a întâmplat, au început să se răspândească povești despre „predicția” sa. Thales ar fi putut înțelege, de asemenea, că eclipsele de Soare și cele de Lună se produc la două săptămâni distanță. Văzând o eclipsă de Lună, ar fi putut spune că urma o eclipsă de Soare. Dar chiar și acest lucru este complicat.

• CITEŞTE ŞI:  10 lucruri uriaşe, care au fost furate de hoţi inventivi

În timp ce eclipsele lunare pot fi văzute de oriunde de pe partea de noapte a Pământului, eclipsele solare pot fi văzute doar de pe un anumit traseu îngust. Pentru a complica și mai mult lucrurile, nu știm unde a fost de fapt câmpul de luptă. Istoricii pot doar presupune că a fost undeva în Asia Mică (adică pe teritoriul actual al Turciei). În timp ce Herodot este adesea considerat primul istoric mai mult sau mai puțin de încredere, acest lucru „nu înseamnă că ar trebui să luați fiecare cuvânt din istoriile sale în mod literal”, a spus astronomul Bradley Schaefer.

Cum sunt percepute eclipsele în zilele noastre

În vremuri mai recente, eclipsele de Soare au continuat să-și lase amprenta asupra istoriei. În anul 1919, observațiile unei eclipse solare au permis oamenilor de știință să testeze teoria gravitației a lui Albert Einstein, cunoscută sub numele de relativitate generală. Rezultatele au susținut teoria sa, răsturnând concepția lui Isaac Newton despre gravitație și propulsându-l pe Einstein la o faimă mondială.

Astăzi, bineînțeles, eclipsele nu mai sunt misterioase. Înțelegem fizica din spatele lor și le putem prezice cu secole în avans, cu o precizie de o fracțiune de secundă. Și totuși, cu puțină imaginație, încă putem citi semnificații speciale în aceste evenimente cerești rare.

Și chiar dacă oamenii de știință au acum o înțelegere destul de bună a modului în care funcționează eclipsele și a momentului în care acestea se vor produce, sentimentul de uimire rămâne, spune astronomul Tyler Nordgren. „Prima dată când am văzut o eclipsă totală de Soare, știam exact ce se întâmplă. Şi încă mi s-a ridicat părul pe ceafă.”, a spus acesta.

Publicitate

Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou: