Acasă Lumea noastră Curiozităţi De ce nu au mai mers oamenii pe Lună. Explicaţia oferită publicului

De ce nu au mai mers oamenii pe Lună. Explicaţia oferită publicului

4024
0

Înainte de a explica în detaliu de ce nu au mai mers oamenii pe Lună în ultimele decenii, trebuie să marcăm câteva momente:

  • Prima misiune din programul Apollo, a avut loc în anul 1967, însă a fost un eşec; nava a explodat, iar echipajul a murit;
  • Pe 20 iulie 1969, Neil Armstrong a păşit pentru prima dată pe Lună;
  • În anul 1972 a fost ultima dată când un om a păşit pe Lună, în cadrul misiunii Apollo 17;
  • Astronauţii spun că piedicile pentru revenirea pe Lună ţin de buget şi politică şi nu de ştiinţă şi tehnologie;
  • Companiile private par a avea planuri mai serioase de a trimite oameni pe Lună.

În istoria omenirii, doar 24 de oameni au călătorit spre Lună, cu toţii fiind astronauţi în cadrul programului Apollo.

Jumătate dintre ei au călcat pe suprafaţa singurului satelit natural al Pământului. Eugene Cernan şi Harrison Schmitt au fost ultimele persoane care au intrat în acest club select.

Sunt mai bine de 40 de ani de când un pământean a păşit pe un alt corp ceresc decât Pământul.[1]

În ciuda proiectelor fantastice şi a progresului tehnologic înregistrat în ultimele patru decenii, oamenii nu au mai ajuns pe Lună din anul 1972.

Ultima aselenizare controlată a unei nave spaţiale a avut loc în august 1976.

Așadar, întrebarea de pe buzele tuturor este de ce nu au mai mers oamenii pe Lună și dacă o vor mai face vreodată.

Pentru a încerca să răspundem ar trebui să aruncăm o privire de ansamblu asupra momentului în care a avut loc primul pas pe lună a lui Neil Armstrong, perioadă identifică drept „de aur” în explorarea lunară.

Rivalitatea dintre SUA şi Rusia

Pe data de 25 mai 1961, preşedintele american John F. Kennedy a ţinut un discurs în faţa Congresului anunţând că SUA aveau un nou ţel ambiţios: trimiterea unui american pe Lună până la finalul deceniului.

Proiectul era de-a dreptul nebunesc.

Dar încerca să răspundă presiunii pe care Uniunea Sovietică o punea asupra americanilor, prin obţinurea a două victorii imense în „cursa spaţială”: lansarea primului satelit artificial în spaţiu în 1957 (Sputnik 1), și mai cu seamă, pe 12 aprilie 1961, atunci când Iuri Gagarin a devenit primul om în spaţiu.

În contextul Războiului Rece, în care înarmarea nucleară depășise orice fel de imaginație, preşedintele Kennedy tocmai suferise o altă umilinţă în aprilie 1961 odată cu înfrângerea din Golful Porcilor[2], care a marcat eşuarea tentativei sale de a răsturna guvernul cubanez.

La o săptămână după reuşita lui Iuri Gagarin, preşedintele Kennedy i-a cerut vicepreşedintelui Lyndon B. Johnson să studieze programul spaţial american pentru a identifica zonele în care NASA putea depăşi URSS-ul.

Kennedy avea nevoie de un succes pentru a recupera terenul pierdut în faţa sovieticilor. Le-a oferit cetăţenilor americani confirmarea că SUA nu-şi pierduseră supremaţia în faţa comunismului.

Johnson i-a recomandat lui Kennedy să încerce cucerirea, în premieră, a Lunii.

Obiectivul era suficient de îndepărtat pentru a permite NASA să recupereze terenul pierdut.

Costurile aselenizării

apolli 11 lansare
Lansarea misiunii Apollo 11

NASA a depus eforturi extraordinare de-a lungul acelui deceniu pentru atingerea ţelului stabilit de Kennedy, cu costuri extraordinare.

Programul Apollo a rămas până astăzi cea mai mare mobilizare de resurse pe timp de pace din istoria omenirii. SUA a investit 24 de miliarde de dolari de-a lungul întregului program.

În perioada sa de vârf, în programul Apollo erau implicaţi 400.000 de oameni și avea susţinerea a 20.000 de companii industriale şi universităţi din SUA.

În ciuda a numeroase piedici, printre care şi moartea într-un incendiu a astronauţilor ce formau echipajul Apollo 1, SUA au reuşit să trimită primii oameni pe Lună în termenul stabilit de Kennedy.

La doi ani şi jumătate de luni de la incendiul fatal, pe 16 iulie 1969, o rachetă Saturn V s-a ridicat de la sol purtând primii oameni ce aveau să ajungă pe alt corp ceresc.

Trei zile mai târziu, cei trei membri ai echipajului Apollo 11 au ajuns la destinaţie: Luna.

Primii oameni pe Lună

primul om pe luna
Pe 20 iulie 1969 a fost înfipt steagul SUA pe Lună

Pe 20 iulie 1969, ora 20:18 GMT, o navetă în care se aflau Neil Armstrong şi Buzz Aldrin a aselenizat.

Pe 21 iulie 1969, la ora 02:56, Neil Armstrong a devenit primul om care a păşit pe lună şi a rostit celebra frază „este un pas mic pentru un om, dar un pas mare pentru omenire”.

Cei doi astronauţi au revenit cu succes pe orbita lunară. Au fost aşteptaţi într-o navetă spaţială de cel de-al treilea membru al echipajului, Michael Collins, şi au revenit teferi pe Pământ pe 24 iulie.

După Apollo 11 au urmat alte cinci misiuni care au dus cu succes oameni pe Lună. Ultima dintre a avut loc în decembrie 1972.

Aceste 6 zboruri spaţiale desfăşurate într-o perioadă de doar patru ani reprezintă singurele momente în care omenirea, prin 12 reprezentanţi, a ajuns pe un alt corp ceresc.

Preşedintele Nixon a decis în anul 1972 ca acest program să fie stopat.

Oricum nota de plată era destul de mare: anual cam 4-4,5% din bugetul federal mergea către acest program spațial. Azi mai putin de 0,5% merge către NASA.

Desi beneficiile acestor călătorii au fost imense, perspectiva ca NASA să trimită din nou un om pe lună este mică.

Costurile mari ale programului Apollo și lipsa de motivație directă cum a fost cursa înarmărilor din vremea Războiului Rece fac ca ideea de a păși din nou pe Lună să fie îndepărtată.

Teorii conspiraţioniste

Încă din vremea în care Neil Armstrong păşise pe Lună au existat teorii conspiraţioniste privind aselenizarea.

Există voci care vorbesc despre lucrurile „ascunse” marelui public de către NASA și de guvernul federal, aspecte găsite în aceste voiaje: existența extratereștrilor sau că ar mai fi cineva pe Lună.

Astăzi NASA încearcă să pregătească nu doar o revenire în termen de pași pe Lună sau înfigerea unui steag acolo. Se lucrează la un program complex – Constellation, care să susțină viața câtorva oameni acolo pentru câteva luni.

Deși termenul ar fi 2020, este puțin probabil ca acest lucru să se petreacă tocmai din cauza bugetului cu mult mai mic decât cel alocat programului Apollo.

Dar 2020 e aproape. Vom vedea.

LASĂ UN COMENTARIU

Please enter your comment!
Please enter your name here