Elisabeta Bathory a fost o contesă maghiară din familia Báthory, cunoscută pentru infamiile comise prin torturarea și uciderea a câtorva sute de fete. În jurul său s-au creat adevărate legende, aceasta fiind asemănată deseori cu Dracula, fiind numită varianta feminină a acestuia.

Elisabeta s-a născut în data de 7 august 1560, în într-o familie nobilă protestantă proeminentă din Ungaria. Familia ei controla Transilvania, tatăl său fiind George Báthory, fratele lui Andrei Báthory, care a fost voievod al Transilvaniei, iar mama sa a fost Anna Báthory, fiica lui Ștefan Báthory de Șimleu, un alt voievod al Transilvaniei. Prin mama sa, Elisabeta era verișoară cu nobilul maghiar Ștefan Báthory, rege al Poloniei și principe al Transilvaniei. Elisabeta și-a petrecut copilăria la castelul familiei din Ecséd, Ungaria.

Logodită la 11 ani, mamă la 14, cu un alt bărbat

Elisabeta Bathory era descrisă deseori ca fiind o femeie deosebit de frumoasă, cu un păr de un negru abanos, pielea albă ca laptele, ochii de culoarea chihlimbarului, îmbrăcată fastuos, după moda vremii şi pe măsura numelui său sonor.

Elisabeta a fost logodită cu Ferenc Nadasdy, la vârsta de 11 ani, conform unui acord politic între cercurile aristocrației. La vârsta de 13 ani, Elisabeta a rămas însărcinată cu László Bende, fiul unui ţăran transilvănean, sarcină ce avea să provoace o ruşine fără margini familiei şi să ducă la izolarea tinerei fete într-un castel. Se spune că Ferenc l-a pedepsit sever pe amantul logodnicei sale, pe care l-ar fi castrat apoi l-ar fi aruncat unei haite de câini.

Imediat după naştere, fiica Elisabetei a fost luată din braţele mamei şi dată spre îngrijire şi creştere familiei amantului. Ulterior, s-a afirmat că acest gest al părinţilor săi i-a afectat sănătatea mintală, iar comportamentele sale deviante, pe care le-a manifestat mai târziu, şi-au avut de fapt originea în această întâmplare.

La vârsta de 15 ani, Elisabeta Bathory s-a măritat cu contele Ferenc Nadasdy, devenit un militar extrem de crud în războaiele cu turcii. Acesta era poreclit „Cavalerul Negru”, căci era foarte brutal. A făcut să curgă mult sânge pe câmpurile de luptă, aşa cum avea să facă şi soţia sa în interiorul propriului castel.[sursa]

Soțul Elisabetei a murit în anul 1604, la vârsta de 48 de ani, din cauza unei boli necunoscute sau a unei răni din război. Cei doi au fost căsătoriți timp de 29 de ani şi au avut împreună cinci copii, doi băieţi şi trei fete.

Elisabeta Bathory

Elisabeta Bathory, o contesă sângeroasă

Obsedată de propria imagine, contesa simţea cum îmbătrânirea sa este inevitabilă. Ajunsă în jurul vârstei de 40 de ani, Elisabeta Bathory ar fi devenit din ce în ce în ce mai invidioasă pe frumuseţea tinerelor care serveau la curte şi se aflau astfel în preajma sa în fiecare clipă. Astfel, orice greşeală din partea vreunei servitoare nu făcea decât să ducă la o pedeapsă fără nicio urmă de milă.

• CITEŞTE ŞI:  Giacomo Casanova: povestea adevărată din spatele legendei celebrului cuceritor

Nu este clar care a fost momentul declanşator al seriei de crime. De-a lungul timpului au fost lansate mai multe variante. Cert este că aproape toate menţionează faptul că sângele unei tinere a ajuns pe pielea contesei, iar aceasta ar fi simţit atunci, uitându-se în oglindă, că acesta are un efect miraculos, iar acolo unde sângele i-a atins pielea, ridurile sale ar fi dispărut. O variantă o descrie pe Elisabeta aruncând o foarfecă spre o servitoare a sa, al cărei obraz s-a umplut de sânge. Alta menţionează un moment în care contesa ar fi lovit o tânăra care îi pieptăna părul, acesteia din urmă curgându-i sânge din nas. Oricum ar fi, acest sânge tânăr a transformat-o pe Elisabeta Bathory într-o criminală odioasă.

Zvonuri despre cruzimea Elisabetei au început să apară, însă fiind vorba despre uciderea unor tinere ţărănci, au fost ignorate. Însă atunci când s-a afirmat că Elisabeta Bathory ar fi ucis fete din familii de viţă nobilă, au început problemele.

Victimele contesei Elisabeta Bathory

Primele victime ale contesei au fost din rândul servitoarelor sale, pe care le ademenea cu slujbe bine plătite. Crimele nu le înfăptuia însă singură, ci era ajutată de mai mulţi complici, printre care şi Anna Darvulia, Dorottya Szentes, Dorota Sentésová (Dorko), Jo Ilona, Katarína Benická, János Ujváry (Fickó).

Publicitate

Se spune că Anna Darvulia a fost cea care i-a recomandat contesei, ca tratament pentru îndepărtarea ridurilor, să se îmbăieze cu sânge de fecioare. Mai mult decât atât, în interiorul castelului s-ar fi aflat un teribil instrument de tortură. Acest instrument purta denumirea de „Fecioara de Fier”, iar fetele tinere şi virgine erau aşezate în interiorul lui şi zdrobite de vii, pentru ca sângele astfel scurs să fie folosit drept un „elixir al tinereţii”.

• CITEŞTE ŞI:  Cum erau conservate alimentele în trecut, când nu exista electricitate

Evident, această metodă barbară nu a dus la dispariţia ridurilor. Însă Anna Darvulia a insistat, în ciuda criticilor contesei. Aceasta a argumentat că ridurile nu dispar deoarece sângele ţărăncilor nu era nobil. Astfel, Elisabeta a început să utilizeze sângele fetelor de viţă nobilă. În realitate, exista o plăcere macabră pentru crime, mai ales din partea complicilor.

Autorităţile maghiare au acţionat cu greu. Abia în anul 1610, regele Matia al II-lea l-a desemnat pe György Thurzó, palatinul Ungariei, văr al Elisabetei, să investigheze cazul. Thurzó a ordonat notarilor să adune probe, iar la sfârșitul anului 1610, au fost strânse peste 300 de mărturii. Au fost interogaţi preoți, nobili, personalul castelului, precum și oameni obișnuiți.

Potrivit mărturiilor, multe dintre victimele contesei au fost fete adolescente ale țăranilor locali. Acestea au fost, într-adevăr, atrase ca sclave, promițându-li-se o ofertă de muncă bine plătită. Mai târziu, Elisabeta Bathory a început să omoare fiicele din mica nobilime care fuseseră trimise de părinții lor pentru a învăța eticheta curții. Conform mărturiilor, au avut loc și răpiri. Atrocitățile descrise de martori includeau bătăile grave, arsurile, mutilările mâinilor, mușcarea cărnii de pe față, mâini și alte părți ale corpului precum şi moartea prin înfometare.

Arestarea complicilor şi judecarea crimelor

Crimele Elisabetei Bathory nu au mai putut fi ascunse de către familia sa. Pe 30 decembrie 1610, Thurzó a arestat-o pe contesă și pe patru dintre slujitorii ei, care au fost acuzați de complicitate la crimă.

Inevitabil, a avut loc un proces de mare amploare. Theodosious Syrmiensis de Szulo, judecătorul Curţii Regale, împreună cu alţi 20 de judecători au audiat sute de martori, printre care şi unele fete care reuşiseră să scape cu viaţă. Absolut toate mărturiile au arătat un singur vinovat: contesa Elisabeta Bathory.

Astfel, procesul care a avut loc la data de 7 ianuarie 1611 la Biccse, în Slovacia de astăzi, a rămas în istorie drept unul dintre cele mai răsunătoare, mai ales prin numărul mare de victime, dar şi din cauza atrocităţilor care au ieşit la lumină.

Paginile de jurnal în care Elisabeta îşi descria cu lux de amănunte faptele au fost folosite de asemenea ca probe împotriva sa. S-a stabilit că aceasta a ucis în ritualurile sale aproximativ 650 de fecioare, dintre care 50 aparţineau familiilor nobiliare. Contesa nu a fost însă audiată la propriul proces. Familia sa a dorit să evite o eventuală degradare a prestigiului nobiliar, precum şi un scandal de proporţii covârşitoare.

Complicii contesei au fost aduși în fața instanței de judecată. Doar trei dintre inculpaţi, Dorottya Szentes, Jo Ilona și János Ujváry (Fickó) au fost condamnați la moarte. Sentințele au fost executate imediat. Înainte de arderea pe rug, lui Sentesz și Jo le-au fost smulse degetele cu clești fierbinți, în timp ce Ficko, care era considerat mai puțin vinovat, a fost decapitat iar trupul său a fost ars alături de cei doi. În urma judecății, o spânzurătoare roșie a fost ridicată în apropierea castelului pentru a arăta publicului că justiția și-a făcut datoria.

• CITEŞTE ŞI:  Iubirea care i-a măcinat viaţa lui George Enescu, grăbindu-i sfârşitul

Moartea contesei Elisabeta Bathory

În urma procesului, Elisabeta Bathory nu a fost decapitată, spânzurată sau arsă pe rug. De fapt, nici nu a fost supusă efectiv unui proces. Cu toate acestea, familia sa a închis-o pe viață în castelul Čachtice, astăzi aflat în Slovenia.

Elisabeta a fost închisă într-un turn îngust fără ferestre, doar cu câteva găuri prin care i se ofereau mâncarea și aerul necesar pentru a o ține în viață. Contesa a fost întemnițată timp de 4 ani, până la moartea sa. În data de 24 august 1614, Elisabeta Bathory a fost găsită moartă de către un paznic. În ciuda jertfelor sale de sânge, contesa nu mai era nici tânără, nici frumoasă, iar pielea sa era brăzdată de riduri. Întrucât în cameră au fost găsite platouri cu mâncare care fuseseră neatinse, data exactă a morții sale nu a putut fi stabilită exact.

Elisabeta a fost înmormântată iniţial în cimitirul bisericii din Čachtice. Dar din cauza revoltei sătenilor, care se arătau nemulţumiţi de faptul că Elisabeta nu fusese pedepsită pentru faptele sale, rămăşiţele sale au fost mutate în cimitirul de lângă locul său de naștere din Ecsed, în cripta familiei Báthory.

Publicitate

Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:

Lăsaţi un mesaj

Scrieţi comentariul
Vă rugăm să vă introduceţinu numele