Cea mai cunoscută și populară legendă despre fondarea Romei este cea a gemenilor Romulus şi Remus. Această legendă este relatată de diverși autori antici, cum ar fi Livius, Ovidiu sau Plutarh. Povestea implică o naștere miraculoasă, salvarea gemenilor de către o lupoaică, conflictul acestora cu unchiul lor Amulius și, în cele din urmă, stabilirea orașului Roma pe dealul Palatin după lupta dintre cei doi fraţi.

Legenda lui Romulus şi Remus

Înainte de nașterea lor, bunicul lui Romulus și Remus, Numitor și fratele său mai mic, Amulius, au primit tronul din Alba Longa la moartea tatălui lor. Numitor a primit puterile suverane ca drept al nașterii sale, în timp ce Amulius a primit trezoreria regală, inclusiv aurul adus de Eneas din Troia. Însă din cauza faptului că Amulius deținea averea, având astfel mai multă putere decât fratele său, l-a detronat pe Numitor.

Speriat că fiica lui Numitor, Rhea Silvia, ar naște copii care într-o zi l-ar putea detrona ca rege, o forțează pe Rhea sa devina o virgină vestală, preoteasă a zeiței Vesta care era obligată să jure că va rămâne virgină.

Într-o seară, Marte, zeul războiului, a venit la Rhea, în templul zeiței Vesta și aceasta i-a născut mai târziu doi băieți gemeni de mărime și frumusețe remarcabile. Aceştia au fost numiţi Romulus și Remus. Amulius s-a înfuriat şi a întemniţat-o pe Rhea, ordonând și moartea gemenilor prin înec. Însă servitorul căruia i-a fost încredințat ordinul de a-i ucide pe gemeni nu a putut face asta. I-a pus pe cei doi într-un coș și l-a eliberat pe malurile fluviului Tibru. Râul, care era învolburat, a purtat coșul în care erau gemenii în aval, ajungând în zona celor şapte coline.

romulus şi remus

Romulus și Remus au fost salvați de către zeul râurilor, Tiberinus, care i-a lăsat pe Dealul Palatin. Acolo, gemenii au fost îngrijiți de către o lupoaică pe nume Lupa și hrăniți de o ciocănitoare sub un smochin. Acestea erau două animale sacre pentru zeul Marte.

• CITEŞTE ŞI:  Juana Maria, femeia care a trăit singură pe o insulă timp de 18 ani

Romulus și Remus au fost mai apoi descoperiți de către Faustulus, un păstor al lui Amulius, care i-a luat şi i-a dus acasă la el. Faustulus și soția sa, Acca Larentia, i-au crescut pe cei doi băieți ca și cum ar fi fost ai lor.[sursa]

Romulus şi Remus, fondatorii Romei

Când au devenit adulţi, gemenii erau de un curaj și o îndrăzneală nemaivăzute. Romulus, însă, era considerat mai înțelept și mai abil în politică decât fratele său, iar discuțiile sale cu vecinii despre păscut și vânătoare le-a oferit oportunități de a remarca dispoziția sa pentru comandă, și nu pentru supunere.

După ce şi-au aflat adevărata identitate şi originea nobilă, gemenii au atacat orasul Alba Longa. L-au înlăturat pe Amulius şi l-au repus pe tron pe bunicul lor. Mai apoi, Romuluş şi Remus au decis să întemeieze un oraş pe locul în care fuseseră salvaţi şi crescuţi de lupoaică atunci când erau copii. Când căutau locația perfectă pentru noul lor oraș, gemenii au rătăcit prin cele șapte coline, respectiv Aventin, Celiu, Capitoliu, Esquilin, Palatin, Quirinal și Viminal.

Cei doi fraţi s-au certat asupra poziţiei exacte a viitorului oraş. Romulus dorea construirea oraşului pe Colina Palatină, dar Remus era în favoarea construirii sale pe Colina Aventină, aceasta fiind mai uşor de fortificat.

Fiindcă erau gemeni, au hotărât ca zeii să le arate prin auspicii cine va da numele cetăţii şi cine o va conduce. Romulus şi-a ales ca punct de observaţie Palatinul, iar Remus, Aventinul.

Consultând augurii, legenda spune că semnul prevestitor, format din şase vulturi trimişi de zei deasupra Aventinului, i s-a arătat lui Remus. Dar lui Romulus i-au fost trimişi în zbor doisprezece vulturi, el fiind câştigător. Acesta a fost mărul discordiei între cei doi fraţi. Deși Romulus văzuse mai multe păsări, Remus susținea că el le văzuse primul și, prin urmare, orașul ar trebui să fie construit pe colina Aventină.

Publicitate
• CITEŞTE ŞI:  Povestea tragică a lui Chris Kyle, cel mai bun lunetist din SUA

A urmat o luptă sângeroasă în care Remus a murit răpus de sabia fratelui său. Romulus a devenit astfel conducătorul noului oraş, care a fost denumit “Roma”, după numele său.

Mai există o altă versiune a legendei. Se spune că Remus ar fi sărit peste noile ziduri ridicate de Romulus cu gândul de a-și bate joc de fratele său. Atunci Romulus s-ar fi mâniat și l-a ucis pe fratele său, rostind aceste cuvinte: „Așa să piară de aci’ înainte oricine va sări peste zidurile ridicate de mine!”. Oricum ar fi, Romulus a devenit conducătorul noii aşezări, iar Roma şi-a început lunga istorie.

Publicitate

Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:

Lăsaţi un mesaj

Scrieţi comentariul
Vă rugăm să vă introduceţinu numele