Stâlpul lui Aşoka, misterioasa construcţie antică, ce nu poate fi explicată de ştiinţa modernă

Străjuind de sute de ani, fără a fi atins de rugină, în centrul Moscheii Quwwat, din Delhi, India, Stâlpul lui Aşoka reprezintă una dintre cele mai curioase și mai misterioase structuri din lume.

Numit şi „Coloana lui Vishnu”, conform legendei, Stâlpul lui Aşoka a fost ridicat  în cinstea zeului Vishnu, cel care ține lumea în mișcare. Se spune că dacă ar ațipi chiar și pentru o secundă, întreg Universul s­-ar prăbuși.

Stâlpul lui Aşoka, un edificiu antic misterios

Cu o vechime estimată la peste 1.600 de ani, acest stâlp are o înălţime de aproximativ şapte metri, în sol continuând cu încă aproape 1 metru. Are un diametru de 42 cm la bază şi 32 cm la vârf, iar greutatea sa este de 6 tone, după cum indică rezultatele măsurătorilor specialiştilor.

Stâlpul a fost turnat dintr-o singură forjă, ceea ce pentru dimensiunile sale foarte mari reprezintă deja un indiciu al unei metalurgii avansate. Ceea ce a făcut însă ca acest stâlp să devină faimos în întreaga lume este faptul că el nu a ruginit absolut deloc niciodată în ciuda influenţei specifice a musonilor din acea regiune a Indiei. Acest stâlp de fier se menţine intact pentru că aliajul din care este realizat are o compoziţie extrem de complexă, lucru care îl face să nu poată fi erodat nici măcar de poluarea acidă.

Până să fie definitivate analizele de laborator, cercetătorii au răscolit documentele antice. S-a stabilit că Stâlpul lui Aşoka datează din secolul al IV-lea. Inițial a fost amplasat în Vishnupadagiri, care în traducere înseamnă „Dealul pe care se vede urma piciorului lui Vishnu”, un loc situat la Tropicul Racului.

Numele stâlpului vine de la Aşoka, un suveran care își făcea cunoscute poruncile prin afișarea lor pe coloane puse în locuri publice. Dar, acest monument, care are în vârf simbolul chakrei, s­a dovedit a nu fi totuși așa de vechi, experții estimând că datează din timpul domniei împăratului Vikramaditya, anii 375 și 414 ai erei creștine.

Cine a fost Aşoka

Așoka (304 – 232 î.Hr.) a fost al treilea și cel mai mare conducător al Imperiului Maurya. A dus imperiul la extindere maxima cucerind nenumărate ținuturi printre care și regiunea Kalinga, din estul Indiei, cucerită după o bătălie extrem de sângeroasă, în urma cărora au murit peste o sută de mii de oameni. O legendă spune că apele râului Daya, de lângă câmpul de luptă s-au înroșit de sânge.

Aşoka era hindus, dar după această bătălie a ridicat principiul non-violenței, sau ahisma, și s-a convertit la budism. Potrivit unei povești de pocăință, care seamănă cu cea a bunicului său care s-a convertit la jainism, Așoka avea remușcări din cauza distrugerilor și vărsării de sânge din războiul din Kalinga, renunțând la violență și îmbrățișând modul de viață pașnic al budismului. De altfel, el a sprijinit și a consolidat budismul făcându-l o religie puternică prin mai multe mijloace:

• a dat edicte prin care dădea drepturi budiștilor;
• a construit mai multe stupe sau sanctuare pentru a păstra relicvele budiste;
• a construit în toată India stâlpi de piatră inscripționați cu mesaje de ordin moral și religios pentru popor;
• a construit numeroase temple budiste, printre care se numără Templul Mahabodhil;
• a convocat Al treilea Conciliu budist, la care a participat în calitate de monah, conciliu organizat pentru a remedia problemele dogmatice de ordin monahal;
• a trimis misionari budiști în Asia de Sud-Est, Sri Lanka, Asia Centrală, Nepal, Bangladesh, chiar și în unele regate elenistice;

Așoka a murit în anul 232 î.Hr și a rămas în istoria Indiei și istoria universală de altfel, ca unul dintre cei mai corecți și mai iubiți monarhi din istorie.

Cine şi cum a construit Stâlpul lui Aşoka

Stâlpul lui Aşoka a fost mutat în locaţia actuală în urmă cu circa 1000 de ani. Pentru cercetători rămâne un mare mister faptul cum a fost transportat. Conform legendelor pilonul, a cărui umbră arăta, în dimineața solstițiului de vară, direcția urmei divine întipărită pe o stâncă, făcea parte dintr-­un străvechi observator astronomic indian.

„Trebuie să ne explicăm inalterabilitatea acestui material numai printr-o puritate excepţională, a cărei realizare este inaccesibilă celei mai avansate tehnici pe care o avem astăzi.”, a declarat Jaques Scornaux, cel care a realizat un studiu metalurgic de specialitate privind stâlpul misterios.

În ciuda cercetărilor repetate, enigma stâlpului nu a fost încă nici pe departe rezolvată. Analizele metalurgice au arătat că materialul stâlpului are totuşi o eterogenitate neaşteptat de mare: carbon 0,15 %, fosfor 0,18 %, siliciu, cupru, nichel în doze infime, dar şi oxizi de fier. Acest lucru ar fi putut să conducă inevitabil la amplificarea reacţiilor de oxidare.

Nu s-a stabilit cu exactitate cine şi cum a construit acest stâlp de fier, într-un mod pe care tehnologia actuală nu îl poate reproduce. Construcţia ar putea indica faptul că în urmă cu peste 1.600 de ani indienii ar fi stăpânit tainele metalurgiei.

Dar pentru că trebuia oferită şi o explicaţie convenţională, oficialii au afirmat că Stâlpul lui Aşoka a fost mereu uns cu ulei în urma repetatelor ritualuri. Iar acest lucru l-ar fi ferit de rugină. Explicaţia, bineînţeles, nu a fost acceptată de toată lumea, mai ales dacă avem în vedere faptul că stâlpul respectiv nu a fost nici integral şi nici permanent acoperit cu ulei în cei peste 1.600 de ani ai săi. Dincolo de asta, atât în India cât şi în Nepal există încă numeroase alte obiecte de cult care au aceeaşi enigmatică proprietate de a nu oxida absolut deloc.