Alexandru Ioan Cuza este aproape sinonim cu Mica Unire a Principatelor Române, Moldova şi Ţara Românească, din data de 24 ianuarie 1859. Deşi a fost un om politic de excepţie, viaţa personală tumultuoasă, marcată de aventuri şi de o iubire mistuitoare pentru o femeie periculoasă, pe nume Maria Obrenovici, l-a dus în ruină pe Alexandru Ioan Cuza.

Alexandru Ioan Cuza s-a născut în data de 20 martie 1820, la Bârlad. A devenit mai târziu unul dintre cele mai importante personaje din istoria poporului român, fiind primul domnitor al Pricipatelor Unite şi al statului naţional România. Al. I. Cuza s-a căsătorit în anul 1844 cu Elena Rosetti, care se înrudea cu neamul Sturdzeştilor, al Balşilor şi al Cantacuzinilor.

Doamna Elena nu a putut să-i dăruiască copii domnitorului Cuza, determinându-l pe acesta să aibă o atitudine rece faţă de ea. Alexandru Ioan Cuza s-a îndepărtat treptat de soţia sa, petrecându-şi timpul alături de prieteni, dar şi în compania diverselor doamne. Domnitorul nu era băutor, însă fuma foarte mult şi consuma exagerat de multă cafea.

La una dintre aceste petreceri, Alexandru Ioan Cuza a întâlnit-o pe Maria Catargiu Obrenovici. Aceasta era o femeie de o frumuseţe rară, care a reuşit să-l cucerească pe domnitor.

Cine a fost Maria Obrenovici

Maria Obrenovici s-a născut în anul 1835, fiind fiica boierului antiunionist Costin Catargiu, un mare proprietar de terenuri, și a Smarandei Balş, o nobilă care s-ar fi tras din familia Balšić.

Se spune că încă de când era o adolescentă, grație frumuseții fizice și apucăturilor de femeie fatală, Maria a fost foarte curtată, având mulţi admiratori. Nici ea nu s-a ferit, răspunzând tentaţiilor. Cu intenție ori, pur și simplu, prin voia sorții, a avut acces întotdeauna la bărbați puternici, ce deţineau funcţii importante.

Elena Maria Catargiu a fost căsătorită de două ori. Primul soț al acesteia a fost un general sârb, împreună cu care a avut un fiu, pe nume Rudi Catargiu. Acesta nu a fost recunoscut de tatăl său, de aceea a purtat numele de familie al mamei. Maria nu i-a acordat iubirea maternă, tratându-l ca pe un nedorit „accident biografic”. De altfel, băiatul a fost crescut de sora mai mică a Mariei, Munu Catargi. Fiul a aflat târziu de adevărata sa mamă, pe care nu a cunoscut-o în timpul vieții. Astfel, între cei doi nu a existat niciun sentiment.

Mai târziu, Maria s-a căsătorit cu prințul Milos Obrenovici, cu care a avut un fiu, pe nume Milan. Ulterior, acesta avea să devină regele Milan I al Serbiei (1882-1889). Fiul lui Milan şi nepotul Mariei, avea să fie regele Alexandru Obrenovici al Serbiei.

• CITEŞTE ŞI:  Epoca de Piatră: Primele 99 de procente din istoria omenirii

După a doua căsătorie, a purtat numele de Elena Maria Catargiu-Obrenović, dar era numită pe scurt Maria Obrenovici. Fiind într-o stare de permanentă aventură amoroasă, Maria a ajuns și la desfacerea acestei căsătorii. În consecință, Maria trebuia să se mulțumească cu relații mai putin reprezentative ca rang. Însă s-a orientat tot spre bărbați cu bani, precum Cezar Liebrecht, fostul șef de cazino de la Galați, ajuns director general al Poștelor și apropiat al domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

maria obrenovici
Maria Obrenovici şi Alexandru Ioan Cuza

Relaţia Mariei cu Alexandru Ioan Cuza

„Cu zece ani mai tânără decât Elena, ales îmbrăcată şi strălucitoare ca spirit şi inteligenţă, Maria Obrenovici atrăgea cu uşurinţă atenţia tuturor, ameninţând pe cei slabi. Cu o bogată cronică scandaloasă, nu se sfia să înconjure în plină societate, prin graţii şi favoruri, pe Principele Domnitor (…). Maria Obrenovici era grăbită să prindă un tron şi nu voia să aştepte ca această hotărâre să vină cu voia victimei sale. Prin legătura ce o avea cu casa domnitoare din Serbia se simţea în drept să stea alături de Alexandru în locul Elenei, care după părerea sa, putea trăi modest alături de mama sa la Soleşti.”, astfel o caracteriza pe Maria Obrenovici scriitoarea Lucia Borș în lucrarea „Doamna Elena Cuza”.

La puțin timp după începerea idilei dintre Maria şi domnitorul Cuza, în data de 12 martie 1862, domnitorul a cumpărat cu 7.000 de galbeni împărătești, o casă cochetă, situată în strada Biserica Amzei. Era o construcție relativ mică, dar bine împărțită, amplasată pe o stradă nu prea frecventată, dar aproape de Palatul domnesc și cu ieșire la cea mai importantă arteră de circulație a vremii, respectiv Podul Mogoșoaia.

Publicitate

„Desigur că, înainte ca Maria Obrenovici sa se mute, casa a fost înzestrata cu tot ce era necesar. Mobile luxoase comandate la Paris, covoare persane și franceze, tablouri și tot felul de obiecte ornamentau interiorul casei în care Maria trebuia să locuiască și să primească totdeauna pe cel care-l robise și care, în oarba lui pasiune, nu ținea seama de onoarea tronului, de morala societății, de gura lumii și nici de mult înțelegătoarea lui soție care știa totul, dar care, în marea și sincera ei dragoste și admirație trecea cu vederea nesăbuitele fapte ale soțului său.”, spunea George Potra, în cartea „Din Bucurestii de ieri”.

Cu domnitorul Cuza, Maria Obrenovici a avut doi fii, Alexandru și Dimitrie. Cei doi au fost adoptaţi de către doamna Elena, care i-a crescut ca şi cum ar fi fost copiii ei, oferindu-le dragostea sa maternă.

• CITEŞTE ŞI:  Frumoasa Aglaia Eminovici, sora lui Eminescu, a avut o viaţă de film. Curtată de Maiorescu, apreciată de Porumbescu, s-a măritat din interes

Cum l-a trădat Maria Obrenovici pe Cuza

În ciuda avertismentelor, Cuza nu a încetat relaţia cu Maria Obrenovici. Lumea bună începuse să evite anturajul domnitorului. Doamnele de neam, cu bună reputaţie şi soţii lor evitau balurile organizate la curte. Oamenii politici refuzau audienţele şi invitaţiile la manifestările oficiale, familiile nobiliare nu mai erau interesate să aibă relaţii cu Vodă, în timp ce doamnele de onoare îşi părăseau serviciul.

Astfel, liberalii Ion C. Brătianu, C.A. Rosetti şi Eugeniu Carada, împreună cu conservatorii Lascăr Catargiu, Anastase Panu, Grigore Brâncoveanu şi Gheorghe Ştirbei, precum şi căpitanii din Armata României, C. Pilat, Anton Berindei, Al. Lipoianu, Anton Costescu, Mălinescu, Alexandru Candiano – Popescu şi Handoca, au pus la cale un complot pentru a-l obliga pe Alexandru Ioan Cuza să abdice. Aceasta avea să fie cunoscută drept „Monstruoasa Coaliţie”.

În data de 10 februarie 1866, militarii coordonaţi de conspiraţionişti s-au întâlnit în secret si au organizat în detaliu lovitura care avea să urmeze la Palat. Seara, domnitorul a cinat singur cu doamna Elena. Către miezul nopţii, a venit grăbită Maria Obrenovici, însoţită de un partener de cărţi al domnitorului, care l-a provocat pe Cuza la un joc de whist. Partida a ţinut până noaptea târziu. Fiind obosiţi, în jurul orei 2 dimineaţă, Maria şi domnitorul Cuza s-au retras în aceeaşi cameră, pentru a petrece noaptea împreună. În apartamentul alăturat, resemnată, Elena Doamna, împreună cu copiii soţului şi ai amantei, se puneau la somn.

În data de 11 februarie 1866, mai mulţi soldaţi au intrat în camera unde Cuza dormea împreună cu amanta sa. Au existat destule voci care au spus că Maria ar fi ajutat la înlăturarea lui Al. I. Cuza, ea fiind cea care a lăsat uşa descuiată, pentru ca militarii să pătrundă fără probleme în interior.

Unul dintre soldaţi i-ar fi pus revolverul la tâmplă şi l-a trezit din somn pe domnitor. Acesta avea pistoalele pe noptieră, însă nu a mai ajuns la ele. Alt soldat şi-a scos mantaua şi a acoperit-o pe amantă, după care Maria Obrenovici a fost condusă la locuinţa sa.

Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a fost silit să abdice. Tronul ţării avea să fie oferit unui principe străin, așa cum fusese înțelegerea cu Marile Puteri.

Exilul şi moartea lui Cuza

Fiind silit să abdice, în data de 13 februarie 1866, Alexandru Ioan Cuza a plecat în exil. Nu a fost urmat de amantă, ci de soţia sa Elena Cuza şi de cei doi fii nelegitimi ai săi.

La început de mai 1873, Alexandru Ioan Cuza a plecat din Florenţa spre Germania, prilej cu care a contractat o puternică răceală care, adăugată la bolile mai vechi de inimă şi astm, i-au provocat decesul subit. Alexandru Ioan Cuza a murit în data de 15 mai 1873, în Hotelul „Europa” din Heidelberg, Germania. Avea doar 53 de ani.

• CITEŞTE ŞI:  Aceste găini sunt complet negre, de la pene, până la organele interne

Trupul neînsufleţit al domnitorului a fost adus în ţară de Doamna Elena Cuza, fiind înhumat la Castelul Ruginoasa, în faţa unei impresionante mulţimi şi unor apropiaţi colaboratori ai lui Cuza.

Doamna Elena, soţia lui Cuza, a locuit ultimii săi ani din viaţă la Piatra Neamţ. A murit în anul 1909, la vârsta de 84 de ani. Aceasta l-a iertat pe Alexandrul Ioan Cuza şi „i-a păstrat memoria cu o extraordinară devoţiune, neîngăduind să se rostească un singur cuvânt despre slăbiciunile pe care le cunoştea, le îngăduise şi – o spunea cu mândrie – le iertase, ca singura care pe lume putea să aibă acest drept.”, după cum a scris istoricul Nicolae Iorga.

Ambii fii ai lui Cuza s-au stins de tineri. Fiul cel mic, Dimitrie, s-a îndrăgostit de una dintre servitoare şi, după ce Elena Cuza a alungat-o pe tânără, s-a sinucis în camera sa. Dimitrie a fost înmormântat tot în curtea bisericii, în stânga tatălui său.

Celălalt fiu al lui Cuza, Alexandru, a murit în anul 1890. Se afla în luna de miere pe care şi-a planificase în Spania împreună cu Maria Moruzzi, proaspăta lui soţie. Alexandru a fost răpus de o miocardidă severă la doar 23 de ani.

Cum a sfârşit Maria Obrenovici

După abdicarea lui Cuza, Maria Obrenovici a părăsit România pentru Germania. A devenit doamnă de onoare a împaratesei Augusta, sotia Kaiserului Wilhem I.

La vârsta de 41 de ani, Maria a fost diagnosticată cu cancer. Nu a rezistat şi s-a sinucis, în timp ce se afla la Dresda. A fost înmormântată la biserica Sf. Spiridon din Iași. În anul 1908, a fost deshumată și mutată în cavoul familiei sale din Cimitirul „Eternitatea” din Iași.

Privită din perspectiva istoriei, Maria Obrenovici poate fi încadrată în prototipul incontestabil al femeii care ştie ce vrea, decisă să-şi joace cu abilitate cartea frumuseţii trupesti şi a farmecului inteligenţei, pentru a-şi promova cele mai diverse interese existenţiale. Cu toate acestea, tot istoria ne învaţă că astfel de femei sfârşesc mereu în roluri de simple curtezane.

Publicitate

Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:

Lăsaţi un mesaj

Scrieţi comentariul
Vă rugăm să vă introduceţinu numele