Leny Caler a fost o actriţă faimoasă şi o cântăreaţă de muzică uşoară de succes, care a devenit una dintre cele mai cunoscute femei din Bucureştiul interbelic. Fiind de o frumuseţe rară şi având o inteligenţă remarcabilă, a reuşit să le sucească minţile unor bărbaţi celebri ai acelor vremuri, precum Camil Petrescu şi Mihail Sebastian.

Nu se cunosc prea multe despre copilăria Lenyei. S-a născut în anul 1904, în Bucureşti. Se ştie că a plecat de acasă de la vârsta de 12 ani, alăturându-se unei trupe ambulante de spectacole, devenind mai apoi cântăreaţă. Mai târziu avea să ajungă una dintre cele mai cunoscute personaje feminine din perioada interbelică. 

Cea care a îndemnat-o pe Leny să aleagă actoria a fost marea actriţă Maria Ventura. Probabil că aceasta din urmă s-a văzut pe sine în Leny, ambele având o copilărie dificilă. Ulterior, Leny Caler a absolvit conservatorul particular de artă dramatică al actorului Alexandru Mihăilescu. După absolvire a fost cooptată de Lucia Sturdza-Bulandra la Teatrul „Regina Maria”. Acolo avea să-şi înceapă cariera artistică, obţinând diverse roluri episodice şi secundare. Mai târziu s-a alăturat Teatrului Fantasio.

leny caler
Leny Caler

Leny Caler şi Camil Petrescu

Chiar de la primele roluri importante şi-a câştigat simpatia publicului şi a criticilor de teatru. Printre primii critici care i-au acordat atenţie s-a numărat şi scriitorul Camil Petrescu. Fascinat de prestaţia şi prezenţa tinerei actriţe, Camil Petrescu a publicat o cronică favorabilă, care a impresionat-o pe Leny.

„Eram emoţionată, curioasă foc să cunosc un ziarist, poet şi romancier, primul care a scris într-un ziar despre mine. Mare mi-a fost uimirea cînd am văzut în faţa mea un tinerel mic de statură, dar bine legat, proporţionat, cu păr blond-şaten, cu o frunte înaltă, puţin bombată, cu sprîncene bine marcate, de sub care mă priveau doi ochi de un albastru neverosimil, ca de mărgea, nu prea mari, dar vii, inteligenţi. Mă privea zîmbind copilăreşte, dulce. Am zîmbit şi eu, încîntată că aveam în faţa mea un bărbat care părea atît de tânăr, nu un scriitor cu aer grav, a cărui seriozitate m-ar fi îngheţat. Ne-am plăcut şi ne-am simţit bine împreună din primul moment.”, a scris Leny mai târziu în memoriile sale.

Camil Petrescu era cu 10 ani mai mare decât Leny. I-a oferit multe indicaţii, punând-o să lucreze la abilităţile sale. Practic, a devenit profesorul tinerei actriţe neşlefluite, oferindu-i cărţi şi sfaturi la fiecare întâlnire.

• CITEŞTE ŞI:  Regele Farouk al Egiptului, unul dintre cei mai bizari conducători din istorie

„Venea mereu cu câte o carte nouă, îmi cerea să-i explic ce-am înţeles din cartea precedentă. Era un examen destul de greu pentru mine, care nu întotdeauna înţelegeam ce citeam. Camil îmi dădea, cu răbdare, explicaţii, mă învăţa să gândesc şi să înţeleg sensurile mai adânci ale lecturii. Când reuşeam, mă lăuda, dar când mergea mai greu se înfuria şi-mi spunea uneori vorbe grele, jignitoare. Era un profesor destul de sever, dar nu mă supăram pe el, ştiam că are dreptate.”, a mai scris Leny Caler.

Relaţia lor a trecut de la prietenie la iubire. Dar actriţa spunea că scriitorul era foarte gelos. „Era atât de suspicios în gelozia şi mândria lui, încât a stat odată o noapte întreagă în faţa uşii mele închise, bănuindu-mă că sânt acasă şi nu vreau să deschid. Eu dormisem la o colegă care era bolnavă şi am rămas stupefiată când l-am găsit dimineaţa aşteptându-mă pe treptele din faţa casei, palid şi obosit. Jenat de bănuiala lui nejustificată, împăcarea a fost, de data asta, uşoară pentru mine.”, a mai sris actriţa.

Cei doi se certau des şi se despărţeau, după care din nou se împăcau. Pentru Camil Petrescu, Leny Caler a fost întruchiparea perfecţiunii feminine. „Femeia aceasta mi-a dat halucinaţia unei desăvârşiri. Această halucinaţie n-o pot rupe din mine, fără să rup şi fire de carne.”, scria Camil Petrescu despre Leny.

Se spune că celebrul personaj Doamna T din romanul ”Patul lui Procust”, scris de Camil Petrescu a fost inspirat chiar de frumoasa Leny. În cele din urmă, Camil şi Leny s-au despărţit. Actriţa s-a măritat mai apoi cu criticul bogat Scarlat Froda, pe numele său real, Solomon Weitzendorf. Acesta a fost dramaturg, cronicar dramatic, scenarist, directorul cotidianului cultural Rampa și directorul artistic al Teatrului Victoria.

leny caler
Leny, într-un poster promoţional

Leny Caler şi Mihail Sebastian

Pe Mihail Sebastian, Leny l-a cunoscut când era deja căsătorită cu Scarlat Froda. L-a apreciat ca scriitor, dar nu şi ca bărbat. Mihail Sebastian, în schimb, a sfârşit îndrăgostit nebuneşte de ea. Leny a vrut să-l cunoască, după ce i-a citit scrierile. Tânărul stângaci Mihail Sebastian s-a îndrăgostit imediat de cea care era deja o celebritate a vremii.

Publicitate
• CITEŞTE ŞI:  Cine a fost Moş Ion Roată, ţăranul persecutat de autorităţi, care s-a luptat pentru Unirea Principatelor

„În entuziasmul şi în graba tinereţii mele, n-aveam dorinţă mai vie decât să cunosc, cât mai curînd, autorul al cărui scris mă fermeca, mă tulbura chiar. Şi, într-o bună zi, mi-a fost prezentat. Am fost surprinsă şi – de ce să nu mărturisesc – chiar puţin dezamăgită când l-am văzut. Nu-mi venea să cred că tânărul din faţa mea, timid, stângaci, cu o înfăţişare insignifiantă, este autorul, talentatul autor al articolelor din ziare, al nuvelelor care mă încântaseră.”, scria Leny după întâlnirea cu Mihail Sebastian.

„Aveam aseară, plecând de la Leni, sentimentul că, dacă m-aş sinucide în chiar noaptea aceea, aş face-o împăcat, aproape cu voie-bună… N-am să-i pot explica niciodată cât de mult înseamnă – sau putea să însemne – ea pentru mine. Şi nici eu nu-mi dau seama dacă o iubesc cu un mare amor sau cu ultimele mele rezistenţe de viaţă.”, spunea Mihail Sebastian despre actriţa pe care o diviniza.

Leny l-a provocat pe Mihail Sebastian, cerându-i acestuia să scrie o piesă de teatru pentru ea. Atunci, scriitorul a scris ”Jocul de-a vacanţa”. Deşi opera a fost scrisă special pentru ca Leny să interpreteze rolul principal, după primele audiţii, scriitorului i s-a părut că actriţa nu punea suficient suflet în interpretare. Mihail Sebastian ar fi vrut să dea rolul principal altei actriţe, moment în care au început certurile între ei. Din bărbatul îndrăgostit nebuneşte de Leny, Mihail Sebastian a început să vadă defectele actriţei, iar relaţia lor s-a sfârşit.

Relaţii controversate

Bârfele vremii sugerau că frumoasa Leny a avut relaţii cu mai mulţi bărbaţi, în funcţie de interesele sale. Frumoasă, capricioasă, cochetă, răsfățată și frivolă, Leny Caler ar fi sucit mințile multor bărbați și chiar femei. Printre aceştia s-au numărat Tudor Arghezi, Tudor Mușatescu, Sică Alexandrescu sau Elly Roman.

“Duminică seara am luat masa cu Soare Z. Câte lucruri edificatoare, amuzante și spontane mi-a spus despre Leny. Ascultam și mă miram în taină de rezistența mea. Cred că sunt sincer afirmând că mai mult mă amuzam decât mă întristam. Are la Sică 80.000 lei pe lună – sumă pentru care se culcă cu el, de altfel după sfatul și cu complicitatea lui Froda.[…]

S-a culcat cu Izu Brănișteanu – și se culcă cu el de câte ori Rampa are nevoie de reclame. S-a culcat cu Elly Roman, la Viena, în timp ce Froda, discret, se plimba în stradă, în fața hotelului. A făcut pe vremuri partuze cu Froda și Blank. Pe urmă cu Froda și Wieder.

În genere, Froda a primit cu docilitate toate poveștile ei de amor – iar pe cele rentabile le-a încurajat sau de-a dreptul le-a provocat. A suportat mai greu capriciile fără bani. Pe Coco Danielescu – actorul care s-a sinucis acum un an – l-a dat afară de la teatru, pentru că de asemeni se culcase cu Leni. Dar cu cine nu s-a culcat dulcea fată?”, scria Mihail Sebastian în Jurnalul său.

• CITEŞTE ŞI:  Aleksander Doba, omul care a traversat Oceanul Atlantic de trei ori într-un caiac

Aşadar, crizele de gelozie ale lui Camil Petrescu s-ar putea să fi avut un fundament.

Exilul la Berlin şi moartea actriţei

Leny Caler a fost un idol pentru tinerele din Bucureştiul interbelic. Adolescenele obişnuiau să o imite, să se îmbrace şi să-şi facă părul precum Leny. Chiar îi imitau şi replicile de pe scenă în viaţa cotidiană, la fel cum se întâmplă şi astăzi cu adolescentele şi actriţele sau vloggeriţele pe care le admiră.

Cu toate acestea, din cauză că era evreică, Leny Caler a fost afectată de legislaţia antisemită a acelor vremuri. O perioadă i s-a interzis să mai apară pe scenă. Dar mai apoi, Liviu Rebreanu, care era directorul Teatrului Naţional, i-a permis să joace pe scena Teatrului Evreiesc Baraşeum. Publicul românesc a urmat-o şi a susţinut-o în continuare, fapt care a entuziasmat-o.

Ultima piesă în care a jucat Leny Caler a fost ”Pygmalion”, în care frumoasa artistă a interpretat rolul Elizei Doolittle.[sursa]

Şi-a încheiat cariera artistică în floarea vârstei şi nu a mai urcat pe scenă, după ce s-a îmbolnăvit. S-a exilat la Berlin la sfârşitul anilor 1950. Acolo și-a scris și memoriile, publicate abia în anul 2002. Tot acolo avea să-şi găsească şi sfârşitul, în data de 2 februarie 1992. Avea 88 de ani.

Publicitate

Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:

Lăsaţi un mesaj

Scrieţi comentariul
Vă rugăm să vă introduceţinu numele