Polițiştii se gândesc mereu la metode inedite atunci când vine vorba de prinderea suspecților. În trecut, poliţiştii italieni au folosit un deget retezat pentru a găsi un infractor dat în urmărire, după ce au descoperit rămășițele la locul unei crime. Dar poliţiştii finlandezi au fost și mai creativi și au folosit un țânțar mort pentru a-i ajuta în anchetă.
Cum au prins poliţiştii un hoţ cu ajutorul unui ţânţar mort
Poliţiştii finlandezi efectuau cercetarea la faţa locului în urma unui furt de autoturism. În timp ce inspectau mașina furată şi apoi abandonată în localitatea Lapua, din Finlanda, poliţiştii au observat un ţânţar mort în interiorul automobilului.
Doar acest lucru, luat separat, este impresionant, deoarece ştim că țânțarii sunt regii (și reginele) furtișagurilor. Doar să ne imaginăm cât de greu este să-i prindem noaptea, când este somnul cel mai bun.[sursa]
După ce au observat insecta, polițiștii au crezut că arată destul de bine pentru un cadavru și s-au întrebat dacă nu cumva aceasta a mușcat persoana responsabilă de furtul vehiculului.
Țânțarul a fost ridicat şi apoi trimis la un laborator de criminalistică pentru a fi testat și s-a constatat că acesta conținea ADN care, culmea, se afla şi în baza de date a Poliției. De aici şi până la identificarea suspectului a fost doar un pas.
Dar suspectul al cărui sânge a fost identificat în interiorul ţânţarului a insistat, în mod evident, că nu el a fost cel care a furat mașina atunci când a fost ridicat de poliţişti pentru interogatoriu. Acesta a susținut că a făcut autostopul şi că a fost luat de un alt șofer de sex masculin pe care, evident, nu-l cunoaşte.
La momentul anchetei, s-a lăsat la latitudinea unui judecător să decidă dacă proba țânțarului era admisibilă sau nu.
Inspectorul de poliție Sakari Palomaeki a declarat la momentul respectiv: „Nu este ușor să găsești un țânțar mic într-o mașină. Acest lucru arată doar cât de minuțioasă a fost investigarea locului crimei”.
„Nu este obișnuit să folosim țânțari. În timpul antrenamentelor nu ni s-a spus să fim atenți la țânțari la locul crimei.”, a continuat poliţistul glumind.
La câțiva ani de la această faptă, nu se știe dacă procurorul care a coordonat ancheta poliţiştilor a reușit să-l convingă pe judecător şi să folosească proba de sânge de la insectă ca probă în cadrul dosarului penal și care a fost rezultatul anchetei. A fost contactată Poliția finlandeză pentru orice actualizare în acest caz, însă nu a fost oferit un răspuns până în acest moment.
Erorile judiciare nu sunt de dorit
Ca organ al legii, este extrem de important să te asiguri că este persoana potrivită cea pe care o pui după gratii, nu numai pentru că va afecta viața cuiva, ci și pentru că ar putea duce la un proces uriaș la o dată ulterioară.
În ultimii ani, au fost mai multe cazuri în care oameni nevinovaţi au ajuns după gratii şi au făcut închisoare pe nedrept. Unul dintre aceştia este Robert DuBoise, care a stat în închisoare nevinovat timp de 37 de ani, pentru fapte oribile de care a fost acuzat dar pe care nu el le-a comis.
Un alt caz celebru este cel al lui Tomasz Komenda, un bărbat în vârstă de 44 de ani, care a fost găsit nevinovat după ce a efectuat 18 ani de închisoare.
Şi în România au avut loc astfel de erori. „Cazul Anca”, aşa cum este cunoscut, a fost considerat multă vreme drept cea mai mare eroare judiciară din istoria României, în urma căreia un om nevinovat a fost condamnat la 25 de ani de închisoare pentru o crimă pe care nu a comis-o.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:
