Cea mai cunoscută bibliotecă din lume este, fără îndoială, Biblioteca din Alexandria. Însă cea mai veche bibliotecă din lume este Biblioteca lui Assurbanipal, numită după ultimul mare rege al Imperiului Neo-Asirian.

Biblioteca lui Assurbanipal reprezintă o colecție de circa 30.000 de tăblițe de lut și fragmente care conțin texte de toate tipurile, din secolul al VII-lea î.Hr. Biblioteca, la care se face referire uneori cu expresii precum „prima bibliotecă” sau „cea mai veche bibliotecă din lume”, are o vechime de circa 2.800 de ani.

Printre obiectele deținute se află şi capodopera Epopeea lui Ghilgameș. Aceasta din urmă este un poem epic din Mesopotamia antică, aparținând culturii sumero-babiloniene, fiind considerată cea mai veche scriere literară păstrată a umanității.

Cum şi unde a fost descoperită cea mai veche bibliotecă din lume

Biblioteca a fost descoperită în situl arheologic de la Kouyunjik, pe locul oraşului antic Ninive, capitala Asiriei, care se afla în nordul Mesopotamiei. Situl se află astăzi pe teritoriul statului modern Irak.

Biblioteca este o descoperire arheologică a lui Austen Henry Layard, un istoric, arheolog şi om politic de origine britanică, născut în Paris şi crescut în Italia. Cele mai multe tăblițe au fost duse în Anglia, iar în prezent se află în colecția British Museum.

O primă descoperire a fost făcută la sfârșitul anului 1849, în așa-numitul Palat din Sud-Vest, care a fost Palatul Regal al regelui Senaherib, un rege asirian care a domnit între 705-681 î.Hr. Senaherib a fost bunicul regelui Assurbanipal, care a domnit între anii 668-627 î.Hr.

Citeşte şi:  Blocul în care locuiesc 20000 de oameni. Cum este viaţa în blocul distopic, din care oamenii nici nu trebuie să iasă

În anul 1851, Hormuzd Rassam, asistentul lui Layard, a descoperit o bibliotecă în palatul regelui Assurbanipal. Din păcate, nu a fost făcută nicio inventariere a descoperirilor. La scurt timp după ce au ajuns în Europa, tăblițele s-au amestecat iremediabil unele cu altele, precum și cu tăblițe provenind din alte situri. Astfel, este aproape imposibil astăzi să se reconstituie conținutul original al bibliotecii lui Assurbanipal.[sursa]

cea mai veche bibliotecă assurbanipal
Reprezentarea Bibliotecii lui Assurbanipal şi Epopeea lui Ghilgameş

Ce conţinea Biblioteca lui Assurbanipal

Assurbanipal, care este menţionat şi în Biblie sub numele de Asenappar, era un comandant militar tenace. Cu toate acestea, el a fost, de asemenea, un intelectual recunoscut, precum și un colecționar pasionat de texte și tăblițe. Pentru a-şi dezvolta cunoştinţele, a devenit ucenic de scrib, învăţând atât limba akkadiană, cât și pe cea sumeriană.

Assurbanipal a trimis scribi în fiecare regiune a Imperiului Neo-Asirian pentru a aduna texte antice. A angajat cărturari și scribi pentru a copia texte, în principal din surse babiloniene. Pasiunea sa pentru cultură era atât de mare, încât nu s-a sfiit să folosească războaiele ca un mijloc de a-și completa colecțiile cu tăblițe luate ca pradă de război.

Biblioteca regală este formată din aproximativ 30.000 de tăblițe și plăci de lut scrise, majoritatea lor fiind sever fragmentate.

Majoritatea tăblițelor conțineau compoziții colocviale sub formă de legislație, corespondențe și angajamente diplomatice, declarații aristocratice și aspecte financiare. Alte texte conțineau preziceri, semne, incantații și imnuri către diverși zei, în timp ce o altă perte dintre ele se refereau la medicină, astronomie și literatură.

Publicitate

Dintre toate aceste texte aflate în bibliotecă doar zece conțin opere literare expresive cum ar fi epopei și mituri. Printre ele se numără şi Epopeea lui Ghilgameş, povestea creației Enuma Eliş și mitul primului om, Adapa.

Textele au fost scrise în principal în limba akkadiană cu caractere cuneiforme. Multe dintre tăblițe nu au o origine exactă și este adesea dificil să se stabilească țara lor de proveniență. Alte tăbliţe sunt compuse în limba neo-babiloniană, dar la fel de multe au fost, de asemenea, scrise în asiriană.

Citeşte şi:  Top 10 cele mai puternice femei din istorie, care au influenţat viitorul

Tăblițele au fost adesea organizate în funcție de formă și conținutul textelor. De exemplu, tăblițele cu patru laturi conțineau informații despre finanțe și tăblițele rotunde conțineau informații despre agricultură.

Distrugerea oraşului Ninive

Ninive a fost distrus în anul 612 î.Hr. de către o coaliție formată din babilonieni, sciți și mezi, un popor iranian străvechi.

Se crede că în timpul arderii palatului, un incendiu puternic ar fi devastat biblioteca, provocând coacerea parțială a tăblițelor de lut cuneiforme. În mod paradoxal, acest eveniment potențial distructiv a contribuit la supraviețuirea tăblițelor în timp.

În afară de textele de pe tăblițele de lut, unele texte ar fi putut fi scrise pe plăcuțe din ceară care, din cauza naturii lor organice, au fost pierdute pentru totdeauna.

Colecțiile de la British Museum numără 30.943 de tăblițe de lut, ce provin din colecția Ninive.

Documentele originale ale bibliotecii, care ar fi inclus pergamente din piele, plăci de ceară și, eventual, papirusuri, conțineau probabil un spectru mult mai larg de cunoștințe decât cel cunoscut din plăcuțele de lut scrise cu caractere cuneiforme și care s-au păstrat până în zilele noastre.

Alexandru cel Mare, inspirat de cea mai veche bibliotecă a lumii

Tradițiile persane și armene veche indică faptul că Alexandru cel Mare, văzând marea bibliotecă a lui Assurbanipal de la Ninive, a fost inspirat în crearea propriei sale biblioteci.

Astfel, Alexandru a dorit să adune scrieri de la toate popoarele pe care le-a cucerit, să le traducă în limba greacă şi să le depoziteze într-o bibliotecă proprie.

Alexandru a murit înainte de a reuși să-și creeze biblioteca. Cu toate acestea, prietenul și succesorul său Ptolemeu a supravegheat inițierea bibliotecii lui Alexandru. Acest proiect s-a dezvoltat până a devenit renumita Bibliotecă din Alexandria, cea mai cunoscută bibliotecă a lumii.

Citeşte şi:  Focul care arde de 4000 de ani, chiar dacă plouă, ninge sau bate vântul

Cea mai veche bibliotecă din lume, care încă funcţionează

Biblioteca al-Qarawiyyin din Maroc este cea mai veche bibliotecă din lume, care încă funcţionează. Aceasta face parte din cadrul Universităţii al-Qarawiyyin, din orașul Fes, Maroc, ce datează din anul 859.

Biblioteca a fost fondată de către Fatima al-Fihri, fiica unui bogat comerciant de origine tunisiană. Biblioteca deţine aproximativ 4.000 de manuscrise rare. Acolo se află şi capitolele Coranului, care datează din secolul al IX-lea, scrise în caligrafia kufica, dar şi cele mai vechi descrieri ale vieţii profetului Mahomed.

Biblioteca al-Qarawiyyin a fost restaurată şi în prezent este redeschisă publicului.

Publicitate

Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:

Lăsaţi un mesaj

Scrieţi comentariul
Vă rugăm să vă introduceţinu numele