Abraham Lincoln a fost unul dintre cei mai cunoscuţi preşedinţi din istoria Statelor Unite ale Americii. A fost avocat și om politic, devenind cel de-al șaisprezecelea președinte al SUA, funcție pe care a exercitat-o începând cu luna martie 1861 și până la asasinarea sa, din luna aprilie 1865.

Lincoln a condus Statele Unite în timpul Războiului Civil, care a fost cel mai sângeros conflict din istoria ţării.

Copilăria şi tinereţea lui Abraham Lincoln

Abraham Lincoln s-a născut în anul 1809, într-o familie extrem de săracă. Aceştia locuiau într-o cabană de bușteni, cu o singură cameră, situată într-un comitat din statul american Kentucky.

Cu toate acestea, Thomas Lincoln, tatăl lui Abraham, a reuşit să-şi scoată familia din sărăcie, având câteva principii de viaţă la care ţinea extrem de mult, fiind împotriva consumului de alcool, dansului și sclaviei.

Abraham era autodidact și citea mult, căutând adesea să împrumute orice carte nouă apărea în sat.

Totodată, era considerat leneş, întrucât se ferea de muncile fizice specifice zonei rurale.

Avocatura şi cariera politică

Încă de la începutul anilor 1830, Abraham Lincoln a devenit interesat de politică. Căpătase o oarecare popularitate locală și putea atrage oamenii din New Salem cu talentul său de povestitor, deși îi lipseau educația formală, prietenii puternici și banii.

În anul 1836 a fost admis în barou, învăţând de unul singur legile din bibliografia pentru examen.

În anul 1840, Abraham s-a logodit cu Mary Todd, provenită dintr-o familie înstărită, proprietară de sclavi, din oraşul Lexington.

În anul 1846, Lincoln a fost ales în Camera Reprezentanților a Statelor Unite, unde a exercitat un singur mandat de doi ani.

A renunţat pentru un timp la politică, alegând să practice avocatura. Ulterior, a revenit asupra deciziei întrucât dezaproba sclavia și răspândirea ei în noile teritorii americane din vest

La 6 noiembrie 1860, Lincoln a fost ales al 16-lea președinte al Statelor Unite, în urma unor dezbateri complexe şi aprinse, în special pe tema sclaviei. A fost primul președinte dat de Partidul Republican.

Discursul inaugural al lui Abraham Lincoln din anul 1861 de la Capitoliu. Rotunda era încă în construcție

Secesiunea şi Războiul Civil

Alegerea lui Abraham Lincoln a determinat statele sudice să ia în considerare faptul că un preşedinte republican nu le va respecta drepturile sau proprietatea. Astfel, au declanşat secesiunea. Procesul a început la 20 decembrie 1860, când Carolina de Sud s-a desprins de restul Statelor Unite. În perioada ianuarie-februarie 1861 s-au desprins Mississippi, Florida, Alabama, Georgia, Louisiana şi Texas. Acestea şi-au format propriul guvern, intitulându-se Statele Confederate ale Americii.

Abraham Lincoln şi-a preluat mandatul de preşedinte al Statelor Unite la 4 martie 1861. Însă, după nici şase săptămâni, la 12 aprilie 1861, a început războiul civil. Forţele confederate au deschis focul asupra trupelor Statelor Unite la Fort Sumter.

Lincoln i-a forţat pe confederaţi cu decizia sa de a aproviziona fortul, care a devenit brusc un avanpost în interiorul unei naţiuni ostile. Marina sudică a întors convoiul de aprovizionare şi a aplicat prima lovitură asupra Fortului Sumter, forţând apărătorii federali să se predea după o luptă de 34 de ore.

Decizia lui Lincoln de a lupta, mai degrabă, decât de a lăsa statele din sud să se separe nu s-a bazat în totalitate pe sentimentele sale faţă de sclavie. A considerat că era datoria lui sacră, în calitate de preşedinte al Statelor Unite, să păstreze Uniunea cu orice preţ.

Abolirea sclaviei şi realegerea lui Abraham Lincoln

La 22 septembrie 1862, preşedintele american a pus în circulaţie proclamaţia preliminară de desfiinţare a sclaviei. Această proclamaţie promitea libertatea sclavilor din orice stat confederat, care nu se întorcea în Uniune în anul respectiv.

Statele din sud au ignorat decizia preşedintelui. Totuşi, la 1 ianuarie 1863, după victoria Uniunii în Bătălia de Antietam, Lincoln a emis Proclamaţia de Emancipare. Aceasta a avut ca bază legală dreptul preşedintelui de a confisca proprietatea celor aflaţi în rebeliune împotriva statului, a eliberat sclavi doar în statele sudice, unde forţele lui Lincoln nu aveau niciun control.

Cu toate acestea, a schimbat direcţia generală a războiului, ducând o luptă atât pentru păstrarea Uniunii, cât şi pentru a pune capăt sclaviei.

În 1864, Lincoln a candidat din nou pentru un mandat de preşedinte. După ani de război, s-a temut că nu va câştiga. Abia în ultimele luni ale campaniei, eforturile generalului Ulysses S. Grant, aflat la comanda tuturor armatelor Uniunii, au început să dea roade.

Un şir de victorii importante a contribuit semnificativ la realegerea sa. La 1 februarie 1865, Congresul a aprobat amendamentul la Constituţie, care prevedea că sclavia sau servitutea involuntară nu pot exista în Statele Unite.

În acelaşi an s-a încheiat şi Războiul Civil.

Asasinarea lui Abraham Lincoln

A urmat o perioadă de reconstrucţie, în timp ce milioane de sclavi au fost eliberaţi. Cu toate acestea, era evident că foarte mulţi dintre americani încă erau împotriva Uniunii, deşi războiul se încheiase.

Unul dintre nemulţumiţi era John Wilkes Booth.

John Wilkes Booth a fost un actor cunoscut, dar și spion confederat din statul american Maryland. Deși nu s-a înrolat în armata confederată, avea legături cu serviciul secret al Confederației. În anul 1864, Booth a pus la cale un plan e a-l răpi pe Lincoln în schimbul eliberării unor prizonieri confederați.

După ce a fost prezent la un discurs ţinut de către Lincol în data de 11 aprilie 1865, în care promova drepturilor negrilor, Booth, agitat, și-a schimbat planurile. Era hotărât să-l asasineze pe președinte.

Aflând că președintele, prima doamnă, și generalul Ulysses S. Grant şi soţia acestuia, vor fi prezenți la Ford’s Theatre, Booth a pus la cale un plan, împreună cu mai mulți conspiratori, pentru a acţiona. În ultimul moment, Grant și soția sa au ales să meargă în New Jersey în vizită la copiii lor, în loc să meargă la teatru. Preşedintele a rămas pentru a viziona o piesă de teatru în data de 14 aprilie.

Garda de corp a lui Lincoln, John Parker, a plecat de la Ford’s Theater la pauză pentru a servi o băutură cu vizitiul lui Lincoln în Star Saloon, aflat în vecinătate. Președintele, rămas nepăzit, stătea în loja oficială de la balcon.

Profitând de ocazie, Booth s-a furișat pe la spate și, la ora 22:13, l-a împușcat de aproape pe Lincoln în ceafă.

Timp de nouă ore, Abraham Lincoln a fost în comă, însă rana s-a dovedit a fi fatală. În data de 15 aprilie 1865, la ora 07:22, preşedintele a fost declarat mort.

Aflat pe fugă timp de 12 zile, Booth a fost găsit în ziua de 26 aprilie la o fermă din Virginia, la circa 100 km sud de Washington, D.C. După ce a refuzat să se predea soldaților unioniști, Booth a fost ucis de unul dintre militari.

Trupul lui Lincoln, înfășurat în drapel, a fost escortat apoi prin ploaie la Casa Albă, de ofițeri cu capetele descoperite. În acest timp, la toate bisericile din Washington D.C. băteau clopotele. Timp de trei săptămâni, sicriul preşedintelui a fost purtat de trenul funerar Lincoln Special, decorat în negru, prin multe oraşe din nord. Sute de mii de oameni au întâmpinat trenul pentru a-şi lua rămas bun de la Abraham Lincoln.

Lăsaţi un mesaj

Scrieţi comentariul
Vă rugăm să vă introduceţinu numele