După ce oamenii timpurii au părăsit Africa în urmă cu 70.000 de ani, aceștia și-au stabilit un „centru” pe așa-numitul platou persan, potrivit unui nou studiu.
După ce valuri de Homo sapiens au părăsit Africa, au lăsat puține urme ale locului în care se aflau până când au reapărut în Eurasia, 20.000 de ani mai târziu. Așadar, unde s-au dus în acest interval de timp? Un studiu propune că Homo sapiens din afara Africii și-au făcut „casă” pe platoul persan în acea perioadă misterioasă.
Dovezile fosile ale migrațiilor timpurii ale lui Homo sapiens arată că membrii speciei noastre s-au mutat din Africa cel puțin până în urmă cu 210.000 de ani, în timp ce dovezile genetice arată că un val mare de migrație, în urmă cu aproximativ 70.000 de ani, a fost cel mai de succes, contribuind cu gene la toate popoarele non-africane din zilele noastre. Dar există o lipsă generalizată de fosile de Homo sapiens în toată Eurasia între 60.000 și 45.000 de ani în urmă, ceea ce i-a determinat pe cercetătorii noului studiu să investigheze unde s-au dus oamenii moderni în această perioadă.
Folosind modele climatice și date genetice, echipa a descoperit că platoul persan a fost cea mai potrivită locație pentru ocuparea umană în această perioadă, potrivit studiului, publicat la 25 martie 2024 în revista Nature Communications.[sursa]
Cu toate acestea, nu toată lumea este de acord cu concluziile lor, spunând că este nevoie de mai multe dovezi.
Oamenii timpurii ar fi locuit în platoul persan vreme de 20.000 de ani
Platoul persan, pe care cercetătorii l-au definit ca fiind un centru de populație într-un studiu anterior, include cea mai mare parte a Iranului de astăzi, precum și Golful Persic și Mesopotamia. Echipa sugerează că strămoșii tuturor non-africanilor din zilele noastre au trăit acolo într-un interval de timp cuprins între 70.000 și 45.000 de ani.
Cercetătorii au analizat anterior informații din genomurile paleolitice eurasiatice și au corelat aceste date cu dovezile arheologice privind schimbările în tehnologia uneltelor de piatră. În urma acestora, au descoperit că oamenii moderni s-au adunat probabil într-un centru de populație care a servit drept bază pentru multiplele migrații în întreaga Eurasie. Dar pentru a deduce locul de proveniență al acestui centru de populație a fost nevoie de adăugarea unui model paleoclimateric, care este inclus în noul studiu.
Prin modelarea distribuției unei populații de Homo sapiens vânători-culegători și prin reconstituirea zonelor care au avut condiții de mediu adecvate pentru ocuparea umană între 70.000 și 45.000 de ani în urmă, cercetătorii și-au dat seama că platoul persan a fost locul geografic cel mai probabil capabil să susțină un centru de populație.
De asemenea, platoul persan găzduiește situri fosile de Neanderthal cunoscute ale căror date se suprapun cu prezența lui Homo sapiens. „Amestecul [cuplarea] cu neanderthalienii a avut loc în acest interval de timp, așa că este posibil să fi avut loc în interiorul hub-ului. Este, de asemenea, posibil, totuși, ca cele două grupuri să se evite reciproc, iar interacțiunile să fi fost mult mai sporadice.”, a declarat Leonardo Vallini, antropolog molecular la Universitatea din Padova și autorul principal al studiului.[sursa]
În această perioadă cheie a evoluției și expansiunii umane, Homo sapiens erau vânători-culegători, a explicat Vallini. Dar, în această zonă, oamenii făceau probabil schimb de informații cheie. Acest centru „ar fi putut servi drept incubator pentru dezvoltarea inovațiilor culturale”, cum ar fi arta rupestră și armele cu proiectile, au scris cercetătorii în studiu.
Cu toate acestea, alți experți consideră că sunt necesare mai multe dovezi pentru a localiza un posibil centru de populație. Sang-Hee Lee, un antropolog biolog biologic de la Universitatea California Riverside, care nu a fost implicat în studiu, a declarat că noul studiu aduce în discuție imagini ale unui centru dinamic de ocupare umană ancestrală. Cu toate acestea, Lee se întreabă dacă modelul paleoecologic este unul potrivit pentru oamenii ancestrali.
„Datele de paleoecologie din «Hub» se bazează pe un singur punct de date din Iran”, a spus Lee, referindu-se la singurul punct de date pe care autorii studiului îl prezintă pentru a-și verifica ipoteza că centrul era un loc ospitalier. „Desigur, o absență de dovezi nu înseamnă o dovadă a absenței.”, a precizat Lee.
Autorii studiului recunosc că sunt necesare mai multe fosile de hominizi și date climatice pentru a-și valida ipoteza.
Dar dacă platoul persan a fost într-adevăr un centru de populație timp de zeci de mii de ani, această regiune-cheie este ideală pentru a căuta atât dovezi fosile, cât și date paleoecologice care ar putea umple golurile din migrațiile oamenilor ancestrali în întreaga Eurasie, au declarat autorii în studiul lor.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:
