Elisabeta de Wittelsbach, cunoscută mai bine ca Împărăteasa Sisi a Austro-Ungariei, s-a născut în anul 1837 ca fiică a lui Maximilian Joseph de Bavaria şi Maria Ludovica de Bavaria, fiica regelui Bavariei.

Prinţesa de Bavaria şi-a petrecut copilaria lipsită de rigiditatea şi restricţiile etichetei de la palatul Possenhofen. În acest cadru, şi-a descoperit, influenţată fiind de felul de a trai al familiei sale, pasiunea pentru echitaţie, vânătoare, natură şi tot ce era frumos.

Pe când Sisi avea doar 16 ani, prinţul Franz Joseph, viitorul împărat al Austriei, îşi sărbătoreşte logodna cu Helena, sora Elisabetei. Întâlnind-o, însă, pe Sisi şi cucerit de naturaleţea şi nonconformismului felului său de fi, Franz Joseph a ales-o pe aceasta pentru a-i fi soţie.

Incă adolescentă şi obişnuită să se bucure din plin de libertăţile statutului său, Prinţesa Sisi s-a trezit peste noapte împărăteasă a Austriei.

Acest lucru s-a petrecut în anul 1854. Deoarece avea o vârstă atât de fragedă a fost nevoie ca, după căsătorie, să studieze și să învețe cu rigurozitate complicatele reguli de la palat.[sursa]

împărăteasa sisi
Împărăteasa Sisi şi momentul în care a fost atacată

O fire nonconformistă

Frumoasa nu s-a adaptat însă niciodată conduitei de la curtea imperială şi restricţiile curţii o făceau să se simtă nefericită şi să se distanţeze treptat de soţul său.

Sissi a adunat în jurul ei o întreagă lume ciudată unde întâlneai profesori de gimnastică, medici străini, vagabonzi, coafeze şi, bineînţeles, animale: câini, vaci, cai de circ, papagali.

Împăratul, care-şi iubea profund tânăra soţie, suferea din cauza acestor excentricităţi pe care le dezaproba şi nu le înţelegea, deoarece, pe cât de impetuoasă, de capricioasă, de superficială, de originală era Sissi, pe atât de meticulos, de punctual, de ordonat era Franz Joseph.

Patru copii s-au născut din această căsătorie, care era, după părerea tuturor, un eşec. Aceştia au fost Sofia, Gisela, Rudolf şi Marie Valerie.

În anul 1857, cuplul imperial a vizitat Ungaria luându-le cu ei și pe micuțele prințese Sofia și Gisela. În timpul acestei călătorii, ambii copii s-au îmbolnăvit de diaree. Gisela s-a recuperat rapid însă Sofia în vârstă de doi ani a murit. Decesul primului ei copil a aruncat-o pe împărăteasa Elisabeta într-o gravă depresie.

Copiii au fost îndepărtaţi de Sissi, la insistenţele soacrei sale, pentru a nu avea parte de influenţa nefastă a mamei lor. Acest lucru a determinat-o pe Sissi să călătorească foarte mult în lume.

Împărăteasa Sisi, un destin tragic

Călătoriile au devenit mai dese și mai lungi odată cu trecerea anilor.

Pe 10 septembrie 1898, Împărăteasa Sisi și însoțitoarea ei, Contesa Irma Sztáray, se aflau în Geneva. Acestea erau cazate la Hotelul Beau-Rivage sub alte identităţi, pentru a nu atrage atenţia.

Cele două au părăsit hotelul, plecând pe jos, pe malul lacului Geneva, îndreptându-se spre port. Urmau să se urce la bordul vaporului Genève, cu direcția Montreux.

În drumul lor, împărăteasa şi contesa s-au intersectat cu tânărul Luigi Lucheni, un anarhist italian în vârstă de 25 de ani.

Iniţial, Lucheni îl avea ca ţintă pe prințul de Orleans, care nu a mai sosit la Geneva. Tânărul a citit însă într-un ziar că împărăteasa Sissi s-ar afla în oraș, cazată la Beau-Rivage. Atunci a decis că ea ar fi o țintă mult mai bună. Oricum, în concepția lui, toți aristocrații erau la fel și meritau să moară

Luigi Lucheni s-a apropiat de cele două și s-a prefăcut că se împiedică, lovind-o pe Sissi parcă pentru a-și menține echilibrul. În realitate, totul fusese doar o manevră pentru nu trezi suspiciunile celor din jur. Lucheni o înjunghiase în piept pe împărăteasă, folosind o pilă triunghiulară, fără ca nimeni să-și dea seama. Nici măcar victima.

Căderea împărătesei i-a fost ușurată de părul său bogat. După ce a fost ajutată să se ridice, împărăteasa a reuşit să ajungă pe vapor. Abia atunci cei din jur au observat o mică pată de sânge pe hainele împărătesei, în zona pieptului. Împărăteasa a leşinat la scurt timp.

Alarmată, contesa Sztaray i-a spus căpitanului cine era de fapt femeia pe care o îngrijeau. Cuprins de o stare de agitaţie, căpitanul a decis întoarcerea vaporului în port. Sisi a fost readusă la hotel. La scurtă vreme după aceea, a murit.

În urma autopsiei, doctorii au descoperit că arma lui Lucheni pătrunsese 8,5 cm în pieptul lui Sisi. I-a fost străpuns un plămân şi i-a fost atinsă inima. Împărăteasa a fost în stare să mai meargă până la vapor doar datorită corsetului foarte strâns, care a încetinit hemorargia. Concluzia doctorilor a fost aceea că Sisi nu ar fi putut supraviețui atacului.

Prinderea ucigaşului

Luigi Lucheni a fost prins în cursul aceleiaşi zile de către autorităţile elveţiene. Ucigaşul a declarat că a acționat singur. Acest fapt a fost pus la îndoială de către autorități, întrucât Elveția devenise gazda multor refugiați politic din întreaga Europă, și nu era exclus ca italianul să facă parte dintr-un complot care să pună în pericol și viața împăratului.

Lucheni a fost judecat în luna octombrie a aceluiași an. Italianul a cerut să fie judecat potrivit legilor din cantonul Lucerna deoarece în Geneva fusese abolită pedeapsa cu moartea, iar el își dorea să primească această pedeapsă.

S-a decis că italianul era în deplinătatea facultăților mintale în momentul atacului. Totuşi, a fost judecat ca un criminal de rând, nu ca unul politic. A fost încarcerat pe viață și s-a sinucis în anul 1910.

Lăsaţi un mesaj

Scrieţi comentariul
Vă rugăm să vă introduceţinu numele