Cutia Pandorei şi cunoscuta expresie “a deschide cutia Pandorei”, în viaţa cotidiană reprezintă un subiect tabu, o discuţie sensibilă care ar putea declanșa controverse. Este expresia ce poate însemna că spui lucrurilor pe nume, fără ocolișuri și alte menajamente, iar acest lucru poate atrage după sine reacții negative.

De asemenea, dincolo de expresia propagată în multe dintre limbile Pământului, Pandora este un personaj fascinant din mitologia greacă, care a jucat un rol crucial în istoria omenirii. Ea a fost prima femeie creată de zei, dar și cea care a eliberat toate relele lumii dintr-o cutie misterioasă.

Cine a fost Pandora

Pandora a fost o creație divină, realizată la porunca lui Zeus, stăpânul zeilor. Zeus era furios pe Prometeu, fiul unui titan care îi ajutase pe oameni să se dezvolte și să progreseze. Prometeu le dăruise oamenilor focul furat de pe Olimp, simbol al civilizației și al cunoașterii. Pentru această faptă, Zeus l-a pedepsit pe Prometeu să fie legat de o stâncă, unde un vultur îi mânca ficatul în fiecare zi.

Dar Zeus nu s-a mulțumit cu această pedeapsă. L-a chemat apoi pe Hefaistos şi i-a poruncit să plămădească, din apă şi din lut, o fecioară de o frumuseţe fără seamăn. O fecioară muritoare, dar cu chip de zeiţă, pe care zeii s-o înzestreze apoi cu darurile cele mai alese şi s-o trimită pe Pământ. Aşa s-a şi întâmplat.[sursa]

cutia pandorei
Pandora şi Cutia Pandorei

Atena i-a ţesut fetei straie frumoase, cum nu ţesuse până atunci nici măcar pentru zeiţe. Afrodita i-a dăruit puterea de-a sădi iubirea în inimile bărbaţilor. Hermes i-a dat glas ademenitor şi ochi irezistibili, iar Hefaistos i-a meşterit o cutie de aramă, închisă cu un capac.

• CITEŞTE ŞI:  Carl Emil Pettersson, marinarul care a naufragiat pe o insulă de canibali, devenind rege

În cutie Zeus a pus mai multe daruri, după care i-a spus fetei că se va numi Pandora. Numele său vine de la „pan”, care înseamnă „tot”, şi „doron”, care înseamnă „dar”. Adică “cea care are toate darurile”.

Zeus i-a poruncit apoi Pandorei să aibă grijă de tot ce au făcut zeii pentru ea, iar cutia să i-o dăruiască bărbatului care o va lua de soţie. După ce Prometeu a refuzat-o, Zeus i-a trimis-o lui Epimeteu, fratele celui dintâi, ca soție. Epimeteu a acceptat-o pe Pandora, deși Prometeu îl sfătuise să nu primească nimic de la Zeus. Vraja frumuseţii Pandorei era mult prea puternică.

Ce se afla în cutia Pandorei

Pandora era curioasă să afle ce era în cutia pe care Zeus i-o dăruise. Ea nu știa că în acea cutie erau ascunse toate relele lumii: boala, îngrijorarea, crima, ura, invidia, aroganța, suferința, cruzimea, lăcomia, gelozia, tristețea, teama, lenea și moartea. Aceste rele erau menite să-i chinuie pe oameni pentru totdeauna.

Într-o zi, când Epimeteu nu era acasă, Pandora nu s-a mai putut abține și a deschis cutia. Imediat, toate relele au ieșit din ea și s-au răspândit peste tot pe Pământ. Înfricoșată, s-a grăbit să închidă capacul, fără a observa că singurul lucru care rămăsese pe fundul cutiei era Speranța.

Ce semnifică mitul Pandorei

Mitul Pandorei reprezintă un mod de a explica originea relelor lumii și condiția umană. Această legendă arată că oamenii au primit multe daruri de la zei, dar și o mare responsabilitate. Ei trebuie să folosească darurile cu înțelepciune și precauție, altfel pot provoca nenorociri.

• CITEŞTE ŞI:  Henri Becquerel, omul care a descoperit radioactivitatea

Mitul Pandorei arată și că femeia este văzută ca o sursă de bine și de rău pentru omenire. Ea este cea care îl atrage pe bărbat cu frumusețea și farmecul ei, dar și cea care îl ispitește cu curiozitatea și viclenia ei. Ea este cea care îl face pe bărbat să cunoască dragostea, dar și suferința.

Publicitate

Legenda mai arată și că speranța este ultimul lucru care moare în sufletul omului. Chiar dacă lumea este plină de rele, omul nu trebuie să renunțe la speranța că lucrurile se pot îmbunătăți. Speranța este ceea ce îl ajută pe om să supraviețuiască și să se adapteze la orice situație.

Cutia Pandorei este un mit care ne invită să reflectăm la natura umană și la relația dintre om și divinitate. Ne arată că omul are libertatea de a alege între bine și rău, dar şi că omul are nevoie de speranță pentru a trăi.

Publicitate

Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:

Lăsaţi un mesaj

Scrieţi comentariul
Vă rugăm să vă introduceţinu numele