Suntem atât de obişnuiţi cu ea, încât putem avea impresia că despre apă nu putem afla prea multe curiozităţi care să ne surprindă ori să ni se pară interesante.

Apa este cea mai răspândită substanţă de pe planetă, fiind absolut vitală pentru existenţa vieţii.

Apa nu doar că ne potoleşte setea, dar ne şi menţine sănătoşi.

Şansele ca o persoană care consumă cel puţin 2l de apă pe zi să facă atac de cord sunt mult mai mici decât în cazul unei persoane care nu se hidratează suficient.

10 curiozităţi despre apă

despre apă

#1. Apa planetei

66,8% din apa potabilă de pe Pământ se găseşte în gheţari.

Circa 10% din suprafaţa planetei este acoperită de gheţari, cea mai mare parte a acestora aflându-se în Groenlanda şi Antarctica.

De fapt, doar în Antarctica se află circa 90% din totalul gheţii de pe Terra.

#2. Gheţarii

Dacă toţi gheţarii s-ar topi deodată, oceanele şi-ar creşte volumul, înălţându-se cu aproximativ 70 de metri.

Ca o comparaţie, în timpul ultimei Ere Glaciare, nivelul mării era cu circa 120 de metri mai scăzut, din moment ce gheţarii acopereau aproape o treime din suprafaţa planetei.[sursa]

#3. Solvent

Apa este un solvent universal.

Poate dizolva mai multe substanţe decât orice alt lichid, incluzând aici şi acizii.

Publicitate

Polaritatea moleculei de apă permite separarea în ioni și formarea de legături puternice cu alte substanțe polare, precum alcoolii și acizii, dizolvându-le astfel.[sursa]

#4. Procente

Corpul uman este format din aproximativ 66% apă.

• CITEŞTE ŞI:  Focul care arde de 4000 de ani, chiar dacă plouă, ninge sau bate vântul

73% din creierul uman conţine apă. De asemenea, inima conţine tot 73% apă.

Pielea este formată din 64% apă, plămânii în proporţie de 83% iar rinichii sunt 79% apă.

În mod surprinzator, şi oasele conţin apă, în proporţie de 31%.

#5. 2 litri

Nu există nicio dovadă ştiinţifică pentru recomandarea de a consuma 2 litri de apă pe zi.

În anul 1945, un studiu a concluzionat că la fiecare calorie consumată, este necesar un mililitru de apă.

Astfel, având în vedere că dieta medie a unei persoane adulte conţine circa 2000-2500 de calorii, se recomandă consumul a cel puţin 2l de apă pe zi.[sursa]

#6. Fatal

Pe de altă parte, consumul exagerat de apă poate fi fatal.

Acest lucru se numeşte intoxicare cu apă.

Intoxicarea cu apă produce un dezechilibru electrolitic, care scade rapid concentraţia de sodiu din organism.

Rezultatul este sumbru: decesul.[sursa]

#7. Sete

Senzaţia de sete se instalează încă din momentul în care începe să se piardă 1% apă din organism.

La 20% pierdere, va fi prea târziu, întrucât organismul nu va putea supravieţui.

Apa fierbinte îngheaţă mai repede

#8. Apa pe Lună

NASA a descoperit prezenţa apei pe Lună, sub formă de gheaţă.

Depozitele de gheaţă sunt dispuse la ambii poli ai Lunii.

La polul sudic, cea mai mare parte a gheţii este concentrată în cratere, în timp ce la polul nordic, ea este dispusă pe o suprafaţă mai largă.

Pentru că axa Lunii este înclinată la 1,54 de grade, există zone din poli care nu sunt luminate niciodată, iar temperatura nu creşte peste -157°C.

• CITEŞTE ŞI:  Marele Gustav, cel mai mare tun din lume, folosit de nazişti pentru cucerirea Europei

Totuşi, nu se ştie exact grosimea stratului de gheaţă.

#9. Apa pe Terra

70% din suprafaţa Pământului este acoperită de apă.

Din totalul apei, circa 96% este apă sărată.

#10. De ce apa fierbinte îngheaţă mai repede

În unele condiţii, apa fierbinte îngheaţă mai repede decât apa rece.

Acest lucru este neobişnuit deoarece în procesul congelării, apa fierbinte ar trebui să treacă şi prin temperatura apei reci.

Procesul se numeşte Efectul Mpemba.

Fenomenul a fost menţionat în trecut şi de Aristotel, Francis Bacon şi Rene Decartes.

Totuşi, abia în anul 1963 un elev din Tanganyika, Erasto Mpemba, s-a interesat din ce cauză amestecul de cremă fierbinte pentru îngheţată, îngheaţă mai repede decât cel rece.[sursa]

Una dintre explicaţii ar fi că atunci când apa este încălzită, legăturile de hidrogen se întind pe măsură ce densitatea apei scade, iar moleculele se depărtează unele de celelalte.

În același timp, legăturile covalente se micșorează într-o oarecare măsură, eliberând o parte din energia legăturii.

Procesul prin care este eliberată această energie este similar cu cel de răcire, iar din această cauză apa caldă îngheață mai repede decât apa rece.

Publicitate

Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:

Lăsaţi un mesaj

Scrieţi comentariul
Vă rugăm să vă introduceţinu numele