Salomon August Andrée a fost un inginer și explorator polar suedez, pasionat de cunoaştere şi aventură, care a încercat să cucerească Polul Nord la bordul unui balon cu hidrogen. Din păcate, expediţia s-a încheiat într-un mod tragic.

Exploratorul Salomon August Andrée a gândit un voiaj, folosind un balon cu hidrogen, care să aibă ca punct de plecare arhipelagul Svalbard, iar ca destinaţie, fie Rusia, fie Canada. În drumul către una dintre aceste destinaţii, scopul era de a trece fix pe deasupra Polului Nord. Această idee a fost primită cu mare entuziasm în Suedia, o ţară nordică rămasă în urmă în cursa pentru cucerirea Polului Nord.

Cine a fost Salomon August Andrée

Salomon August Andrée s-a născut în data de 18 octombrie 1854, în micuţa localitate Gränna, din Suedia. A absolvit Institutul Regal de Tehnologie în anul 1873, obţinând o diplomă de inginer. A lucrat ca asistent în cadrul Institutului, după care a vizitat Statele Unite ale Americii în anul 1876. Acolo a lucrat ca îngrijitor la standul suedez de la Expozitia Centenară din Philadelphia. În cadrul Expoziţiei, l-a întâlnit pe John Wise, de la care a aflat informaţii utile despre zborul cu baloanele.

Andrée s-a întors în Suedia în anul 1877 şi a devenit asistent al lui Gustaf de Laval, un inventator şi inginer renumit.

Ideea expediției la Polul Nord cu un balon i-a venit lui Salomon August Andrée în anul 1880, când a participat la o expediție pe insula Spitsbergen. În anii următori, el a lucrat la dezvoltarea unui balon special pentru expediția sa, precum și la strângerea de fonduri și la găsirea unui echipaj potrivit pentru această încercare periculoasă. A mai lucrat la diverse proiecte, iar între anii 1891-1894 a fost ales consilier local al oraşului Stockholm.[sursa]

Salomon August Andrée

Salomon August Andrée şi pregătirile pentru expediţie

Salomon August Andrée a fost fascinat de zbor si de explorarea polară. A participat la prima ascensiune cu balonul din Suedia în anul 1882 şi a devenit membru al Societăţii Regale Suedeze de Geografie şi Antropologie în anul 1883.

• CITEŞTE ŞI:  Cine a fost Moş Ion Roată, ţăranul persecutat de autorităţi, care s-a luptat pentru Unirea Principatelor

Andrée a făcut mai multe zboruri cu balonul în Europa şi a studiat conditiile meteorologice si magnetice din atmosferă. A conceput un plan ambiţios de a ajunge la Polul Nord cu un balon cu hidrogen, pe care l-a prezentat la Congresul Internaţional de Geografie din anul 1895. Planul său a fost susţinut de către regele Oscar al II-lea al Suediei şi de mai mulţi sponsori privaţi.

Inginerul a construit un balon special numit Örnen (Vulturul), care avea o capacitate de 4.500 metri cubi de hidrogen şi era echipat cu o gondolă izolată termic, un motor electric, un telegraf fără fir şi mai multe dispozitive ştiinţifice. Un balon cu hidrogen este un tip de balon care foloseşte hidrogenul gazos ca agent de susţinere. Hidrogenul este mai uşor decât aerul şi are o forţă de ascensiune mare. Un balon cu hidrogen este format dintr-o membrană rezistentă şi impermeabilă, o gondolă pentru pasageri sau echipamente şi un sistem de supape şi balast pentru a controla altitudinea.

Costul total al expediției a fost de 130.800 de coroane suedeze, echivalentul a aproximativ 1 milion de dolari în zilele noastre. Sursele de finanțare au inclus Academia Regală Suedeză de Științe, Alfred Nobel (fondatorul Premiilor Nobel), regele Suediei și ziarul local Aftonbladet, care a furnizat porumbei călători pentru comunicare.[sursa]

Din echipajul selectat de către Salomon August Andrée au făcut parte Nils Strindberg, fotograf şi inginer, şi Knut Fraenkel, care era inginer mecanic.

Cei trei exploratori la bordul balonului, cu câteva minute înainte de lansare

Expediţia spre Polul Nord

Expediția polară a lui Salomon August Andrée a început în data de 11 iulie 1897, când el și cei doi membri ai echipajului au decolat de pe insula Danskøya, din arhipelagul Svalbard, la bordul balonului Örnen.

Publicitate

Balonul a fost proiectat să plutească la o altitudine de 300-500 de metri. Însă planul nu a funcţionat aşa cum a fost gândit. După ce au călătorit în jur de 65 de kilometri, balonul exploratorilor a început să piardă altitudine. În cele din urmă, s-a prăbuşit pe gheață, la aproximativ 300 de kilometri de coasta nord-est a Groenlandei. Cei trei au reușit să salveze toate echipamentele și proviziile, inclusiv aparatul de fotografiat, hărțile și jurnalele lor de călătorie.

• CITEŞTE ŞI:  Fulgerul chiar lovește de două ori în acelaşi loc, iar acestea sunt locurile în care se întâmplă cel mai des

Exploratorii au abandonat balonul și au încercat să meargă pe gheață spre insula Spitsbergen, folosind o sanie improvizată pentru a-şi căra provizile. Au întâmpinat multe dificultăți și pericole pe parcursul călătoriei, cum ar fi furtuni, urşi polari, crăpături în gheață și curenți care le îngreunau deplasarea.

Andrée și ceilalți membri ai echipajului s-au hrănit cu proviziile pe care le-au luat cu ei de pe balon, precum conserve de carne, lapte condensat, biscuiți, ciocolată și cafea. Au mai încercat să vâneze animale polare, peşti sau păsări pentru a-și completa dieta, dar nu au avut prea mult succes. Au folosit un aragaz cu petrol pentru a-și găti mâncarea și a-și topi zăpada pentru apă.

Salomon August Andrée balon prabusit
Balonul Örnen, fotografiat de către Nils Strindberg. Lângă balon se observă S.A. Andrée şi Knut Fraenkel

Moartea lui Salomon August Andrée şi a membrilor echipajului

Andrée şi ceilalţi doi exploratori au reușit să parcurgă aproximativ 500 de kilometri în decurs de trei luni, dar au murit pe insula Kvitøya, la o distanţă de circa 300 de kilometri de insula Spitsbergen.

Unii cercetători au sugerat că exploratorii ar fi putut să se îmbolnăvească de trichineloză, o infecție parazitară cauzată de consumul de carne crudă sau insuficient preparată de urs polar. Această boală poate provoca febră, dureri musculare, diaree și alte simptome neplăcute. Alte posibile cauze ar fi hipotermia, epuizarea sau otrăvirea cu monoxid de carbon.[sursa]

Abia după 33 de ani, în anul 1930, trupurile lor au fost găsite de un grup de vânători de pe insula Kvitøya. Ulterior, o expediţie de căutare a fost lansată şi astfel a fost identificată ultima tabără a exploratorilor. Au fost recuperate jurnalele exploratorilor, fotografiile făcute de către Nils Strindberg și alte obiecte personale ale acestora.

• CITEŞTE ŞI:  Un bărbat şi-a adus lumea în spatele casei. Vezi harta lumii, pe o suprafaţă de 4000 m²

Jurnalul de călătorie al lui Salomon August Andrée, cunoscut sub numele de „Jurnalul polar”, conținea informații despre călătoria lor la Polul Nord. În jurnal, Andrée a descris problemele întâmpinate în cadrul expediției, detalii tehnice despre zborul cu balonul şi observații meteorologice. De asemenea, jurnalul a inclus observații despre viața polară, cum ar fi păsările și animalele arctice, precum și gândurile și emoțiile lui Andrée și ale celorlalți membri ai expediției în timpul călătoriei lor dificile. Exploratorul a mai scris despre lipsa de hrană și apă, starea lor de sănătate şi problemele de după prăbuşire, precum şi convingerea că toți cei trei membri ai expediției vor muri.

Înmormântarea rămăşiţelor celor trei exploratori

Rămăşiţele celor trei exploratori au fost transportate în Suedia și înmormântate cu onoruri militare la Stockholm.

Expediţia lui Andrée a fost una dintre cele mai îndrăznețe și tragice încercări de a ajunge la Polul Nord. Deși a eșuat în scopul său, a lăsat în urmă o mărturie impresionantă a curajului, rezistenței și camaraderiei celor trei exploratori. Aceştia au înfruntat condiții extreme și au luptat pentru supraviețuire până la ultima suflare. Povestea lor reprezintă o sursă de inspiraţie şi ne arată că dorinţa de a descoperi şi de a învăţa reprezintă una dintre cele mai puternice forţe care ne ghidează către cunoaştere şi progres.

Publicitate

Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:

Lăsaţi un mesaj

Scrieţi comentariul
Vă rugăm să vă introduceţinu numele