Nicolae Minovici, fratele unui alt medic celebru, Mina Minovici, a revoluționat medicina românească printr-o serie de experimente macabre.
Voia să înțeleagă ce simt oamenii în momentul sinuciderii.
De aceea, a rămas în istorie drept medicul care s-a spânzurat de 12 ori pentru ştiinţă.
După fiecare încercare, a documentat toate senzațiile pe care le-a trăit.
Cel mai mic dintre cei 7 copii ai lui Ştefan Minovici, Nicolae s-a născut pe 23 octombrie 1868.
Era descris ca fiind o „fire încăpățânată, îndărătnică, dar voluntară”.
Primul expert în dactiloscopie
A abandonat Școala de Arte cu ajutorul fratelui său Mina și s-a înscris la Medicină.
Încă din anii studenției, era limpede că Nicolae Minovici era o minte strălucitoare.
A fost primul om din România care a identificat autorul unui furt cu ajutorul urmelor papilare.
Teza de doctoriat a lui Nicolae Minovici a fost și ea revoluționară.
Tema neconvențioală pe care tânărul medic a ales-o, „Tatuajele în România”, a fost o altă premieră în țara noastră.
Și-a continuat studiile la Berlin, între 1899-1901.
În 1906, la întoarcerea în România, a înființat prima Societate de Salvare din Balcani, ce s-a autofinanțat mai bine de 30 de ani.
Studiul sinuciderii prin spânzurare
Nicolae Minovici considera că pentru a putea vorbi despre ce simt oamenii în momentul spânzurării, trebuie să o simți pe pielea ta.
Așa că, pentru a-și demonstra teoriile, medicul a sfidat moartea, trecând prin 12 ședințe de autostrangulare.
„Prima dată când am încercat să-mi provoc moartea în chipul acesta, zăceam întins pe patul meu, privind cerul. Cu ambele mâini mi-am strâns cu putere gâtlejul în jurul mărului lui Adam. În secunda a V-a simţeam cum se coboară peste mine un văl purpuriu şi apoi un văl negru. Cu o repeziciune uimitoare defilau apoi înaintea ochilor mei sufleteşti fel de fel de icoane. Apoi am simţit ceva asemănător cu o cumplită descărcare electrică şi totul se făcu negru. Am pierdut simţul raţiunii”, a spus Nicolae Minovici, după prima ședință de autostrangulare.
Pe măsură ce afla mai multe, medicul avea tendinţa de a prelungi experimentele.
„Curagiul căpătat din aceste şedinţe, a doua zi ne-a făcut să încercăm una mai lungă… de data asta şedinţa a fost prelungită până la 26 de secunde… şi ne-am putut da mai bine seama de mecanismele morții. Durerea ce laţul ne provoacă în dreptul osului hioid era aşa de mare încât cu bună voinţa ce aveam, ne-a fost cu neputinţă a prelungi experimentul” a continuat medicul.
Nicolae Minovici a stat atârnat de funie la o înălțime de 2 metri
Experimentele privind sinuciderea au continuat.
Pentru a testa ce schimbări apar în funcție de condițiile în care are loc spânzurarea, medicul a ajuns să se atârne și de la o înălțime de 2 metri.
„Pleoapele mi s-au închis cu forţă, parcă de o putere nevăzută. Am simţit apoi cum mi se închid căile de respiraţie, după care a urmat un muget sinistru ce pătrundea în urechi. N-am mai auzit vocea servitorului care trăgea frânghia” relatează Nicolae Minovici.
Lucrarea lui Nicolae Minovici este unică în medicina românească.
Despre aceasta, medicul a afirmat:
„Studiul spânzurării deschide interesului şi îndatoririlor, câmpul cel mai vast, perspectiva cea mai nelimitată. Suntem departe de a crede că asupra acestui subiect ştiinţa şi-a spus ultimul cuvânt sau a renunţat de a-l spune. Nu încape îndoială că se va găsi o dezlegare şi la aceasta.”
De la spânzurare, la Primăria București
Cariera lui Nicolae Minovici a luat o întorsătură neașteptată.
După ce a lucrat ca medic legist pe lângă parchetul Tribunalului Ilfov şi Subdirector al Institutului medico-legal şi profesor de medicină legală la Şcoala de Ştiinţe de Stat, medicul și-a orientat atenția către problemele orașului București.
După Primul Război Mondial, Minovici a plecat la Cluj, unde a înființat primul Institut de Medicină Legală.
Nicolae Minovici era un erou printre locuitorii Capitalei.
Oferea burse elevilor cu rezultate bune la învățătură și dădea bani oamenilor nevoiași.
De asemenea, a curățat și a pavat străzile, maidanele au devenit parcuri și a construit primele toalete subterane.
În anul 1934, medicul care s-a spânzurat de 12 ori în numele ştiinţei și-a donat aproape toată averea Primăriei București.
Banii i-a dat organizațiilor ce aveau grijă de copiii orfani.
Moartea lui Nicolae Minovici
După ieșirea la pensie, a mai trăit doar trei ani.
Un cancer la laringe l-a luat pe unul dintre cei mai renumiți medici ai României.
În ciuda traheotomiei făcută la Viena în 1940, doctorul a continuat să trăiască chinuit de dureri până la 26 iunie 1941.
