Nicolae Minovici, fratele unui alt medic celebru, Mina Minovici, a revoluționat medicina românească printr-o serie de experimente macabre.

Voia să înțeleagă ce simt oamenii în momentul sinuciderii. De aceea, a rămas în istorie drept medicul care s-a spânzurat de 12 ori pentru ştiinţă. După fiecare încercare, a documentat toate senzațiile pe care le-a trăit.

Nicolae Minovici s-a născut pe 23 octombrie 1868. A fost de-al şaptelea copil al familiei lui Ştefan Minovici, un negustor de vite, şi al Sofiei Minovici, originară din Brăila. Bunicul său, Ştefan Mina, provenea din Tetovo, oraş din Macedonia, şi a ajuns în Ţara Românească, dorindu-şi să-şi schimbe destinul, însă aici i se schimbă şi numele, din Mina în Minovici.

Primul expert în dactiloscopie

A urmat cursurile primare la Şcoala comunală nr. 1 din Brăila, iar liceul l-a absovit în Bucureşti, la Sfântul Sava. A abandonat Școala de Arte cu ajutorul fratelui său Mina Minovici și s-a înscris la Medicină. Încă din anii studenției, era limpede că Nicolae Minovici era o minte strălucitoare. 

A fost primul om din România care a identificat autorul unui furt cu ajutorul urmelor papilare. În anul 1896, Nicolae Minovici a reușit identificarea autorului unui furt săvârșit într-o tipografie cu ajutorul urmelor lăsate de mâini, momentul marcând debutul, în România, al identificării unui infractor pe baza amprentelor.

Teza de doctoriat a lui Nicolae Minovici a fost și ea revoluționară. Tema neconvențioală pe care tânărul medic a ales-o, Tatuajele în România, a fost o altă premieră în țara noastră.

Și-a continuat studiile la Berlin, între 1899-1901. În 1906, la întoarcerea în România, a înființat prima Societate de Salvare din Balcani, ce s-a autofinanțat mai bine de 30 de ani.

Studiul sinuciderii prin spânzurare

Nicolae Minovici în timpul unui experiment

Nicolae Minovici considera că pentru a putea vorbi despre ce simt oamenii în momentul spânzurării, trebuie să o simți pe pielea ta.

Citeşte şi:  Top 5 cele mai vechi oraşe din România, care mai există şi în prezent

Așa că, pentru a-și demonstra teoriile, medicul a sfidat moartea, trecând prin 12 ședințe de autostrangulare.

„Prima dată când am încercat să-mi provoc moartea în chipul acesta, zăceam întins pe patul meu, privind cerul. Cu ambele mâini mi-am strâns cu putere gâtlejul în jurul mărului lui Adam. În secunda a V-a simţeam cum se coboară peste mine un văl purpuriu şi apoi un văl negru. Cu o repeziciune uimitoare defilau apoi înaintea ochilor mei sufleteşti fel de fel de icoane. Apoi am simţit ceva asemănător cu o cumplită descărcare electrică şi totul se făcu negru. Am pierdut simţul raţiunii”, a spus Nicolae Minovici, după prima ședință de autostrangulare.

Pe măsură ce afla mai multe, medicul avea tendinţa de a prelungi experimentele.

Publicitate

„Curagiul căpătat din aceste şedinţe, a doua zi ne-a făcut să încercăm una mai lungă… de data asta şedinţa a fost prelungită până la 26 de secunde… şi ne-am putut da mai bine seama de mecanismele morții. Durerea ce laţul ne provoacă în dreptul osului hioid era aşa de mare încât cu bună voinţa ce aveam, ne-a fost cu neputinţă a prelungi experimentul” a continuat medicul.

Nicolae Minovici a stat atârnat de funie la o înălțime de 2 metri

Experimentele privind sinuciderea au continuat. Pentru a testa ce schimbări apar în funcție de condițiile în care are loc spânzurarea, medicul a ajuns să se atârne și de la o înălțime de 2 metri.

„Pleoapele mi s-au închis cu forţă, parcă de o putere nevăzută. Am simţit apoi cum mi se închid căile de respiraţie, după care a urmat un muget sinistru ce pătrundea în urechi. N-am mai auzit vocea servitorului care trăgea frânghia” relatează Nicolae Minovici.

Lucrarea lui Nicolae Minovici este unică în medicina românească. Despre aceasta, medicul a afirmat:

Citeşte şi:  Un artist creează mandale uimitoare în natură, pe care le lasă pentru a fi descoperite de trecători

„Studiul spânzurării deschide interesului şi îndatoririlor, câmpul cel mai vast, perspectiva cea mai nelimitată. Suntem departe de a crede că asupra acestui subiect ştiinţa şi-a spus ultimul cuvânt sau a renunţat de a-l spune. Nu încape îndoială că se va găsi o dezlegare şi la aceasta.”

De la spânzurare, la Primăria București

Cariera lui Nicolae Minovici a luat o întorsătură neașteptată. După ce a lucrat ca medic legist pe lângă parchetul Tribunalului Ilfov şi Subdirector al Institutului medico-legal şi profesor de medicină legală la Şcoala de Ştiinţe de Stat, medicul și-a orientat atenția către problemele orașului București.

La solicitarea Primăriei, Minovici a realizat un recensământ. Rezultatul a fost uimitor. A descoperit aproximativ 13.000 de cerşetori pe care i-a împărţit în trei categorii: prefăcuţii, bătrânii, care aveau nevoie de ajutor, şi copiii. Pe aceştia din urmă, Nicolae Minovici i-a sprijinit să înveţe carte şi meserii, precum cea de birjar.

Nicolae Minovici alături de specialişti din cadrul Institutului de Medicină Legală

În data de 28 iulie 1906, a înfiinţat prima Societate de Salvare din Balcani, după modelul celei care fusese creată la Viena. În contextul în care, la vremea aceea, în Capitală existau doar două căruţe care se ocupau de transportul celor care aveau probleme de sănătate, profesorul punea în circulaţie prima ambulanţă a Societăţii de Salvare Bucureşti, care funcţiona cu personal medical, pe bază de voluntariat.

După Primul Război Mondial, Minovici a plecat la Cluj, unde a înființat Institutul de Medicină Legală din Cluj-Napoca.

Nicolae Minovici era un erou printre locuitorii Capitalei. Oferea burse elevilor cu rezultate bune la învățătură și dădea bani oamenilor nevoiași. De asemenea, a curățat și a pavat străzile, maidanele au devenit parcuri și a construit primele toalete subterane.

În anul 1934, medicul care s-a spânzurat de 12 ori în numele ştiinţei și-a donat aproape toată averea Primăriei București. Redactându-şi testamentul, o mare parte a economiilor sale personale au fost direcţionate asociaţiilor care se ocupau de copii abandonaţi sau orfani.

Citeşte şi:  10 companii faimoase, care au avut origini neaşteptate

Doctorul Minovici s-a ocupat intens de interzicerea practicării ilegale a medicinei de tot felul de către vraci, moașe și prințese ale magiei negre sau de altă culoare.

De asemenea, tot el a luat măsuri pentru a se închide cabinetele de cosmetică conduse de persoane fără diplome și pregătire corespunzătoare, dar mai ales împotriva impostorilor care, „inducând în eroare marele public, îi speculau naivitatea”, împiedicându-i să mai țină ședințe de „magnetism” sau „misterele telepatiei”.

S-a ocupat de inima reginei Maria

Un fapt mai puţin cunoscut este faptul că, în seara zilei de 18 iulie 1938, medicul Nicolae Minovici a fost chemat la Castelul Pelişor să scoată inima din pieptul iubitei Regine Maria, după constatarea decesului acesteia.

Conform dorinţei testamentare a reginei, din anul 1933, inima sa a fost îmbălsămată, pusă într-o casetă de argint octogonală şi învelită într-un steag dublu – pe de o parte drapelul României, pe de alta steagul Marii Britanii.

Toate acestea au încăput apoi într-o altă casetă, din argint aurit şi cu ornamente din pietre preţioase, iar întreg ansamblul a fost transportat cu vechiul bric Mircea la reşedinţa reginei din Balcic, unde a fost depusă cu toate onorurile.

Moartea lui Nicolae Minovici

După ieșirea la pensie, din anul 1938, a mai trăit doar trei ani. Un cancer la laringe l-a luat pe unul dintre cei mai renumiți medici ai României.

În ciuda traheotomiei făcută la Viena în 1940, doctorul a continuat să trăiască chinuit de dureri până la 26 iunie 1941. Avea 72 de ani.

Publicitate

Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:

Lăsaţi un mesaj

Scrieţi comentariul
Vă rugăm să vă introduceţinu numele