Prima lege împotriva alcoolului din România. Pedepse pentru beţivi la 1900

În mod clar, băutura are o lungă tradiţie în istoria poporului nostru. De aceea, o lege împotriva alcoolului ar suna aproape absurd în zilele noastre.

Totuşi, a existat o încercare de a interzice consumul excesiv de alcool, pentru a creşte productivitatea societăţii.

La sfârşitul sec. al XIX-lea, câţiva oameni politici de vază au fondat Liga antialcoolică. Uletrior, au făcut o lege care să reglementeze vânzarea şi consumul de alcool.

Liga Antialcoolică

În anul 1877, a fost fondată Liga Antialcoolică. A fost fondată de personalităţi precum istoricul A.D. Xenopol, Spiru Haret, doctorul Mina Minovici şi generalii Lahovary şi Budişteanu.

Una dintre măsurile concrete luate de aceştia a fost înlocuirea rachiului sau a ţuicii din meniul trupelor armate cu ceai şi cafea.

„Fugiţi oameni buni, de beţie, ca de ciumă! […] Mai bine decât un păhăruţ de rachiu dimineaţa, cercaţi să beţi un pahar de lapte cald cu o bucată de pâine să vedeţi ce bine are să vă întărească. […] Beţi câte un pahar de vin, rod lăsat de Dumnezeu pentru desfătarea noastră, dar rachiul respingeţi-l din toate puterile. Căci el este otravă, el este moarte!”, scria istoricul ieşean A.D. Xenopol în lucrarea sa, „Carte contra beţiei”.

Totuşi, luptătorii mişcării antialcoolice credeau că eforturile lor sunt în zadar. Era necesară o lege care să reglemeteze acest viciu. Astfel, o propunere pentru „înfrângerea beţiei” a fost depusă la Cameră în anul 1908. Actul normativ a fost aprobat rapid.

În lucrarea sa Chestia ţărănească, Spiru Haret propune scumpirea alcoolului și micșorarea numărului de cârciumi. Aceste măsuri aveau ca scop limitarea consumului de alcool.

„E drept că asupra unui viciu ca beţia să cadă oricâte sarcini, pentru ca cu venitul respectiv să se creeze mijloace de a se combate relele produse de ea, întreţinându-se școala, biserica, poliţia, administraţia. E necesar ca, prin măsurile ce propun să se scumpească alcoolul și să se împuţineze cârciumile. Căci aceste măsuri vor fi piedici puse pentru întinderea beţiei, care în unele părţi au adus populaţia în cel din urmă grad de decădere.”, scria Spiru Haret.^[sursa]

Guvernul, al cărui membru era Spiru Haret, a trecut prin Parlament, în anul 1908, „Lege pentru monopolul vânzării băuturilor spirtoase în comunele rurale și măsuri contra beţiei”, publicată în Monitorul Oficial, din 7 martie 1908.

Extras din această Lege împotriva alcoolului

• De la 1 aprilie până la 30 septembrie, cârciumile se închid la 9 seara, de la 1 octombrie la 31 martie la 8 seara;
• Cârciumarii nu vor da de băut în cârciumă copiilor mai tineri de 16 ani. Nu vor da sub niciun motiv şi nicio ameninţare băutură oamenilor beţi, nu vor primi în cârciumă oameni beţi şi femei bete;
• În zile de alegeri, vor fi închise toate cârciumile din zonele rurale, iar în zonele urbane numai cele cuprinse în zona de votare. Cârciumarii care vor contraveni acestei dispoziţiuni se vor pedepsi cu amendă de la 500 la 2.000 de lei;
• Oricine beat fiind se va gâlcevi, se va deda la neorânduieli de orice fel sau va cădea în drum, va fi pedepsit cu o amendă de la 2 la 20 de lei. În caz de recidivă, în cursul aceluiaş an, la amendă se va adăuga arestarea 24 de ore, iar la a doua recidivă 48 de ore, iar la a treia, pe lângă amendă, arestarea 3 zile. Odată cu a treia arestare, judecătorul va înscrie numele beţivului pe o listă a beţivilor, care se va ţine la toate primăriile şi se afişează în toate cârciumile comunale;
• Cel înscris în listă nu va mai putea fi primit în nicio cârciumă. Acela care, fiind înscris pe această listă, nu va mai fi supus la nicio condamnare de beţie timp de 3 ani, va fi şters de pe listă de judecător. Dacă se va expune din nou la condamnări şi la înscrierea pe lista beţivilor, va rămâne înscris toată viaţa sa.