Deși această ipoteză a fost dezbătută intens timp de mulți ani, există dovezi concludente că neanderthalienii s-au împerecheat cu oamenii moderni (Homo sapiens), demonstrându-se că o parte însemnată din genomul oamenilor de Neanderthal se regăseşte la oamenii moderni. Prima cartografiere completă a unui genom de Neanderthal a avut loc în urmă cu aproximativ cinci ani – susținând astfel relația dintre oameni și Neanderthal și demonstrând, de asemenea, că ADN-ul de Neanderthal în oameni există.

Genomul oamenilor de Neanderthal se regăseşte la oamenii moderni

Omul de Neanderthal este o specie sau subspecie, în prezent dispărută, de oameni arhaici din genul Homo, care a locuit în Eurasia de acum aproximativ 430.000 de ani până acum aproximativ 40.000 de ani. Cauzele dispariției lor încă nu sunt complet înțelese, însă este posibil ca o combinație de număr redus de populație, endogamia, și deriva genetică a dus într-un final la extincția speciei. Alți oameni de știință au propus factori precum incapacitatea de a ține pasul cu Homo Sapiens, asimilarea în genomul uman, schimbări climatice și, nu în ultimul rând, boli care au fost fatale acestei specii.

Un studiu a arătat că persoanele care nu sunt africane au între 1 şi 4% ADN de Neanderthal. Iar alte două studii arată că, în mod colectiv, 20% din ADN-ul de Neanderthal se regăseşte astăzi la oamenii moderni. Aceste gene au o influență asupra unor anumite regiuni: păr, piele și boli.

Cantitatea de ADN de Neanderthal regăsită la oamenii moderni nu este uriașă, dar a avut un impact foarte important. Caracteristicile obținute din ADN-ul de Neanderthal ar fi putut fi, de fapt, cheia supraviețuirii lui Homo sapiens. Genele, cum ar fi cele care au oferit un avantaj în climatele dificile, ar fi fost cu siguranță utile.

• CITEŞTE ŞI:  Robert Wadlow sau "Gigantul din Illinois", cel mai înalt om din istorie

ADN-ul de Neanderthal este complet absent din unele părți ale genomurilor non-africane, dar este omniprezent în altele. Omul de știință Joshua Akey, de la Universitatea Princeton, crede că genele care au supraviețuit sunt în mare parte cele avantajoase. Savantul consideră că genele care au provocat mai mult rău decât bine au fost cu greu transmise la oamenii moderni.[sursa]

genomul oamenilor de Neanderthal

În cel de-al doilea studiu din acea perioadă, Sriram Sankararaman și David Reich, ambii de la Harvard Medical School au analizat 1.004 genomuri moderne în căutarea ADN-ului de Neanderthal, comparându-l cu genomul de Neanderthal secvențiat anterior.

Joshua Akey și colegul său Benjamin Vernot, ambii de la Universitatea Washington din Seattle, au căutat, de asemenea, ADN de Neanderthal în genomurile a 665 de persoane în viață. Ei au urmat, însă, un proces diferit și nu au început prin a folosi genomul de Neanderthal cartografiat. Cu toate acestea, aceştia au identificat, de asemenea, fragmente de gene de Neanderthal care însumează 20% din genomul complet al Neanderthalului în ansamblu.

Cercetătorii celor două studii au adoptat abordări diferite, dar au ajuns la rezultate similare. Amândoi au descoperit că genele implicate în producerea keratinei (o proteină din pielea, părul și unghiile noastre) sunt bogate în ADN-ul Neanderthal. De asemenea, au văzut că genele neanderthaliene care afectează culoarea pielii se regăsesc la aproximativ 66% dintre asiaticii de est și 70% dintre europeni.

Cercetările lui Sankararaman au arătat, de asemenea, că ADN-ul de Neanderthal a avut un impact asupra riscului pentru anumite boli, cum ar fi lupusul, ciroza biliară, boala Crohn și diabetul de tip 2.

• CITEŞTE ŞI:  Himera umană: Cum a făcut un copil, un om care nu a existat

Ambele studii au descoperit că unele regiuni din ADN-ul nostru nu au ADN de Neanderthal, cum ar fi cele implicate în coordonarea motorie, testiculele și cromozomul X. Aceste rezultate indică faptul că unele dintre mutațiile neanderthaliene au fost incompatibile cu ADN-ul oamenilor moderni, poate din cauza fertilității reduse, și nu au fost transmise mai departe.

Explorarea altor relații între hominizi

După ce și-au finalizat studiile, ambele grupuri de cercetători și-au îndreptat curiozitatea spre explorarea relațiilor dintre ADN-ul oamenilor moderni și cel al altor hominide, cum ar fi denisovanii. Procesul continuă.

Publicitate

În anul 2013, cercetătorii au declarat că denisovanii împart până la 8% din genomul lor cu o specie „super-arhaică” și necunoscută care a trăit în urmă cu aproximativ 1 milion de ani. Genele lor sugerează că denisovanii s-au încrucișat în Asia cu o specie care nu era nici om modern, nici Neanderthal. Genomul necunoscut a fost detectat în doi dinți și într-un os de deget al unui denisovan. Acesta nu este singurul studiu care a sugerat că există specii necunoscute care așteaptă să fie descoperite în arborele genealogic al hominidelor.

Urmărirea unor metode precum cele prezentate în studiile menționate mai sus, precum și crearea altora noi, alături de progresele tehnologice, ne-au oferit și vor continua să ne ofere informații surprinzătoare și interesante despre cine suntem și despre originile noastre străvechi.

Publicitate
• CITEŞTE ŞI:  Sânge lichid găsit în rămășițele unui mânz mumificat, vechi de 42.000 de ani. Care este scopul cercetătorilor

Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:

Lăsaţi un mesaj

Scrieţi comentariul
Vă rugăm să vă introduceţinu numele