Elena Caragiani a fost prima femeie aviator din România. Aceasta s-a născut în anul 1887, în Tecuci, fiind fiica medicului de origine macedoneană Alexandru Caragiani şi a Zeniei Radovic.

În anul 1913 şi-a luat licenţa în Drept, la îndrumarea părinţilor, devenind astfel una dintre primele femei din România licenţiată în ştiinţe juridice.

Publicitate

Totuşi, pasiunea sa pentru zbor a fost mai puternică. Elena Caragiani a fost cea care a deschis drumul femeilor în lumea aviaţiei, într-o epocă în care acest domeniu era destinat exclusiv bărbaţilor.

Primele informaţii despre zbor le-a primit de la cumnatul ei, locotenentul Andrei Popovici. Acesta din urmă avea să devină general de aviaţie.

Elena Caragiani a zburat pentru prima dată în anul 1912 alături de căpitanul Mircea Zorileanu, profesorul său de echitaţie, care avea brevet de pilot obţinut în Franţa. Dornică să înveţe să piloteze pentru a-şi putea pune în practică pasiunea, Elena Caragiani s-a înscris în ”Liga Aeriană”, şcoala de pilotaj condusă de prinţul George Bibescu.

elena caragiani

Respinsă de autorităţile române dar acceptată de francezi

Tânăra a luat lecții de la cei mai buni piloți ai vremii. A învăţat să piloteze avioane Wright, Santos-Dumont sau Farman. Totuşi, prezenţa Elenei Caragiani în rândul aviatorilor a stârnit mare vâlvă şi chiar indignare.

Publicitate

După terminarea şcolii, urma să primească actul legal care să-i ateste aptitudinile. Totuşi, autorităţile au refuzat sistematic să-i acorde brevetul de pilot. Oficialii români nu considerau potrivit ca o femeie să devină egala bărbaţilor în lumea aviaţiei şi să piloteze cot la cot cu aceştia.

Tânăra nu s-a descurajat şi a plecat în Franţa. S-a înscris la Şcoala Civilă de Aviaţie din Mourmelon le Grand. A urmat cursurile şi a susţinut toate examenele.

Se spune că, la examinarea finală, românca a zburat pe un avion cu dublă comandă, iar măiestria cu care a mânuit aparatul de zbor l-a impresionat pe instructor. Şi-a văzut visul cu ochii pe 22 ianuarie 1915, la vârsta de 27 de ani când a primit Brevetul Internaţional de Pilot Aviator cu nr. 1591.

La data la care românca a obţinut brevetul, în lumea existau doar 10 femei pilot.

Elena Caragiani – reporter de război

Revenită în România, deşi a prezentat brevetul de pilot alături de recomandări din partea unor aviatori renumiţi din Europa, nu i s-a găsit niciun loc în aviaţie. Nici măcar într-o funcţie organizatorică sau administrativă.

Publicitate

Pentru că în România nu a putut profesa la vremea obţinerii brevetului, prima femeie pilot din ţară a rămas în Franţa. La 27 de ani s-a angajat ca jurnalist la un cotidian francez şi a lucrat ca reporter de război. În analele presei mondiale, Elena Caragiani este amintită drept primul corespondent de război care a realizat reportaje din avion.

„Cea mai bună modalitate de a vedea o ţară este să o priveşti prin ochii unei păsări.”, spunea românca în interviurile date ziarelor vremii.

A călătorit mult, trecând din Europa spre alte continente precum Asia, Africa şi chiar îndepărtata Americă. Debarcând la New York, aproape toate cotidianele americane i-au anunţat sosirea, fiind considerată o personalitate marcantă din Europa.

Un nou refuz din partea autorităţilor române

Intrarea României în războiul pentru întregirea neamului în august 1916, alături de Antanta, cu scopul înfăptuirii idealului de unitate naţională, a avut un ecou adânc în sufletul Elenei Caragiani. Ţara trecea prin momente dificile, iar Elena a socotit că reîntoarcerea ei constituie o datorie de onoare. Şi-a reînnoit cererea de a fi admisă în corpul aviatorilor şi de a lupta pe front, dar nici de această dată nu a fost acceptată.

Văzându-se din nou refuzată, a solicitat să transporte medicamente pe front, iar de la spitalele de campanie, să-i evacueze ep cei răniţi grav din linia întâi a frontului spre spitalele interioare. Cu această propunere Elena Caragiani a preconizat înfiinţarea aviaţiei sanitare. Acest deziderat se va realiza la noi în ţară mai târziu, după circa un sfert de veac.

Publicitate

În cele din urmă, i s-a aprobat un post de „infirmieră terestră” la diferite spitale de campanie din Iaşi şi Tecuci, instalate în case particulare. Nu a refuzat acest post şi a lucrat ca soră de caritate, alinând durerile răniţilor împreună cu surorile sale Florica şi Suzana.

Viaţa de după război şi moartea Elenei Caragiani

După Război, Elena Caragiani s-a căsătorit cu avocatul Virgil Stoenescu, cei doi stabilindu-se la Paris. Din cauza refuzurilor repetate din partea autorităţilor române, a renunţat să-şi mai revendice la nesfârşit drepturile conferite de brevetul său de pilot.

Elena Caragiani şi-a reluat cariera de reporter, călătorind în multe locuri din lume.

Deşi a realizat multe însemnări şi fotografii, Elena si-a distrus toată arhiva adunată în cursul vieţii. Au rămas doar câteva scrisori, fotografii şi vederi păstrate de sora sa cea mică, Suzana. Acestea atestă câteva dintre locurile în care a călătorit prima femeie pilot din România. Astfel, curajoasa româncă a fost cel puţin pe coastele Africii, în America Centrală, dar şi în India sau Japonia, ajungând chiar şi la Polul Nord.

Elena Caragiani s-a îmbolnăvit subit de tuberculoză. Boala a măcinat-o tăcut, dar fără milă. Acest lucru a făcut-o să se retragă în locurile natale, pentru a se odihni şi a-şi găsi liniştea.

Publicitate

În data de 27 martie 1929, la vârsta de 42 de ani, Elena Caragiani s-a stins din viaţă. A fost înmormântată la Cimitirul Bellu, din Bucureşti.

Publicitate

Lăsaţi un mesaj

Scrieţi comentariul
Vă rugăm să vă introduceţinu numele