Stephane Breitwieser, un francez în vârstă de 50 de ani, este considerat a fi cel mai mare hoţ de opere de artă din lume.

Bărbatul a reuşit să fure 239 de opere de artă din 172 de muzee din Europa. Valoarea totală a operelor de artă furate este de circa 1,4 miliarde de dolari. Cu toate acestea, Breitwieser nu a furat valoroasele opere artistice pentru a face profit, ci pentru că este pasionat de artă.[sursa]

A fi hoţ de opere de artă este una dintre cele mai elegante părţi ale hoţiei.

Pentru a fi bun în acest domeniu, trebuie să parcurgi, fără abatere, următoarele etape:

  • să petreci mult timp în muzee şi expoziţii;
  • să te informezi despre valoarea potenţialelor ţinte;
  • să te învârţi în cercurile potrivite pentru a putea valorifica prada;
  • să nu fii prins.

Dacă una dintre aceste etape nu este realizată cu succes, s-ar putea să nu fii un hoţ de opere de artă cu adevărat iscusit, chiar dacă le faci foarte bine pe celelalte.

hoţ de opere de artă
Stephane Breitwieser şi tabloul Sibylle de Cleves, pictat de Lucas Cranach cel Bătrân în anul 1526, cu o valoare de circa 4,8 milioane de dolari

Stephane Breitwieser, deşi a reuşit să fure cele mai multe opere de artă din foarte multe muzee diferite faţă de alţi hoţi, nu s-a priceput – sau poate că nu a vrut, să valorifice prada furată. Şi astfel nu a îndeplinit una dintre condiţiile esenţiale pentru a fi un hoţ bun, fapt care a dus, inevitabil, la neîndeplinirea celei din urmă etape şi anume să nu fii prins.

Cum acţiona cel mai mare hoţ de opere de artă din lume

Modul în care acţiona Breitwieser nu era foarte complex, cum vedem în filmele de acţiune. Cu ajutorul prietenei sale, Anne-Catherine Kleinklauss, tăia operele de artă din ramele lor, le rula ca pe o coală de hârtie şi le ascundea sub haine. Apoi ieşea din muzeu, ca şi cum nu ar fi rămas o ramă goală în spatele său.

Ulterior, cu milioane de dolari îndesaţi în pantaloni, Breitwieser pleca în vizuina sa. În loc să-şi valorifice „munca” prin contactarea unei vaste reţele subterane, Stephane Breitwieser ducea operele de artă furate în casa mamei sale pentru a le admira, ca şi cum ar fi posterele sale din copilărie cu Backstreet Boys sau Nicolae Guţă.

Evident, şi faptul că a reuşit să fure atâtea opere de artă de-a lungul timpului, denotă o oarecare pricepere. Breitwieser nu a folosit niciodată violenţa şi acţiona de fiecare dată pe timp de zi. Era ca un număr de magie, iar în unele cazuri paznicii erau în încăpere când aveau loc furturile.

„Trebuie să te asiguri că intri în jurul prânzului, când sunt mai puţini vizitatori, iar paznicii îşi fac schimbul de tură sau merg la masă. Îmbracă-te bine, din cap până în picioare, dar poartă pe deasupra un palton sau o geacă puţin mai largi decât ai nevoie. Totodată, neapărat trebuie să ai asupra ta un briceag elveţian.

Fii prietenos la intrare. Cumpără-ţi biletul şi salută pe toată lumea. Odată intrat, este esenţial să fii concentrat. Observă fluxul de vizitatori şi memorează ieşirile. Numără paznicii. Stau jos sau patrulează? Verifică discret camerele de supraveghere.”, sunt câteva dintre elementele menţionate de către Breitwieser în cadrul unui interviu.

Arestarea lui Breitwieser

Primul jaf al lui Breitwieser a avut loc în anul 1995. De atunci, a intrat în sute de muzee din Europa, iar din 172 dintre acestea a furat câte ceva. Iar acest „câte ceva” adunat a ajuns la fabuloasa valoare de 1,4 miliarde de dolari.

În luna noiembrie 2001, Stephane Breitwieser a fost prins în flagrant în timp ce încerca să fure o goarnă de secol XIV dintr-un muzeu din Elveţia. Mai târziu, hoţul a recunoscut toate faptele, dând o listă detaliată despre fiecare furt în parte, lucru care a contribuit la apărarea sa.

Totuşi, mama lui avea alte planuri. Auzind că fiul său a fost arestat, a decis să scape de dovezi. A început să distrugă fiecare operă de artă adusă de Breitwieser în casa ei.

Poliţiştii au reuşit să mai recupereze doar 110 dintre operele de artă furate de Breitwieser. Restul probabil că au devenit materiale reciclate pentru hârtie igienică.

Stephane Breitwieser a fost condamnat la 3 ani de închisoare de către magistraţii Tribunalului din Strasbourg. A executat 26 de luni, după care a fost eliberat. Cu o zi înainte de condamnare, în timp ce se afla în arest, Breitwieser a încercat să se spânzure în celula sa, însă un alt deţinut a anunţat gardienii.

Mama sa a fost condamnată tot la 3 ani de închisoare pentru distrugerea operelor de artă, însă a fost eliberată după 18 luni. Prietena sa, Anne-Catherine Kleinklauss a fost condamnată la 18 luni de închisoare pentru complicitate la furt, însă a fost eliberată după 6 luni.

Breitwieser a scris o autobiografie în anul 2006, numită Confessions d’un Voleur d’art – Confesiunile unui hoţ de artă.

Totuşi, bărbatul nu s-a putut opri. În anul 2011, poliţiştii au găsit la locuinţa sa alte 30 de bunuri furate din muzee. Breitwieser a fost condamnat din nou la o pedeapsă de 3 ani de închisoare în anul 2013.

În anul 2016 a fost eliberat, dar a fost plasat sub supraveghere. În anul 2019, bărbatul a fost din nou arestat. De această dată a încercat să vândă pe eBay bunuri furate de la un muzeu din St. Louis. La locuinţa sa, poliţiştii au mai găsit monede romane furate de la un alt muzeu, precum şi alte bunuri sustrase de la muzee din Germania, dar şi suma de 163.000 de euro.

Lăsaţi un mesaj

Scrieţi comentariul
Vă rugăm să vă introduceţinu numele