Deşi este un gest care probabil că există din cele mai vechi timpuri, încă nu se ştie cu exactiate de ce cască oamenii. Din punct de vedere științific, căscatul este un act reflex motor involuntar, care constă într-o inspiraţie profundă de circa cinci secunde, efectuată cu gura larg deschisă, însoțită adesea de o emisiune laringiană zgomotoasă, de mișcări de întindere ale membrelor și trunchiului și uneori de contracția tensorului timpanului şi lăcrimare. Se termină de cele mai multe ori printr-o expirație mai scurtă, uneori şi aceasta zgomotoasă.

Motivul exact pentru care oamenii cască nu este pe deplin înțeles, în ciuda avansului ştiinţific al acestor vremuri moderne. Pe cât este de banal, pe atât de puţine lucruri se cunosc cu certitudine despre căscat. Dar există mai multe teorii.

De ce cască oamenii

Oamenii au încercat să explice de ce cască, încă din vremurile străvechi. Celebrul Hipocrate a emis primele opinii referitoare la acest reflex. El credea că oamenii cască în special pentru a elibera aerul încărcat cu toxine, observând că fenomenul apare mai ales după episoadele febrile.

Căscatul survine adesea după o încordare nervoasă sau fizică prelungită. De asemenea, se produce după o muncă repetată, monotonă, stereotipă, efectuată static, în aceeași poziție. Căscatul mai apare şi în momente de liniște, în întuneric, în lipsă de idei sau de stimuli exteriori.

Totodată, căscatul mai survine și după mese abundente, în special însoţite de consumul de alcool. Căscatul se poate produce şi din cauza plictiselii, prin monotonie de ambianță.

• CITEŞTE ŞI:  Pilotul care a folosit codul Morse prin clipiri pentru a transmite că este torturat, în timp ce era prizonier de război

Una dintre explicaţiile căscatului arată că acest reflex ajută la reglarea nivelului de oxigen și dioxid de carbon din corp. Când suntem obosiți sau plictisiți, avem tendința să respirăm mai puțin adânc, ceea ce poate reduce nivelul de oxigen din sânge și crește nivelul de dioxid de carbon. Căscatul poate ajuta la creșterea nivelului de oxigen și la scăderea nivelului de dioxid de carbon din sânge, ajutându-ne să ne simțim mai alerţi și treji.[sursa]

Conform celor mai recente studii, căscatul este o modalitate de a răcori creierul. Atunci când căscăm, inspirăm un aer mai rece, ceea ce poate ajuta la scăderea temperaturii vaselor de sânge din cap și creier. Acest lucru poate ajuta la creșterea atenției și la îmbunătățirea funcției cognitive. Aşadar, căscatul ar avea un rol de reglare a temperaturii în vederea funcţionării optime a creierului.

Deşi căscatul este adesea asociat cu oboseala, acest lucru nu este întotdeauna valabil. După cum spuneam, nu căscăm doar atunci când suntem obosiți, ci și atunci când suntem plictisiți și creierul nostru nu este stimulat. Atât oboseala, cât și plictiseala, duc la scăderea temperaturii corpului, moment în care apare dorința de a căsca.

Căscatul este contagios

Probabil că nu de puţine ori vi s-a întâmplat să căscaţi atunci când vedeţi o altă persoană căscând. Sau invers. Acest lucru poate fi legat de empatie și legătura socială, deoarece căscatul contagios apare în mod obișnuit între persoanele care sunt apropiate emoțional.

Astfel, în cazul copiilor cu vârsta sub 6 ani, căscatul nu este la fel de molipsitor precum la adulți și la copiii mai mari. Copiii mici nu au încă abilitatea de a simți empatie, pentru că este o abilitate pe care o învață mai târziu.

• CITEŞTE ŞI:  Ostracizarea, modul prin care grecii antici eliminau cetăţenii consideraţi "ameninţări"

Poate fi căscatul o problemă

Căscatul, în sine, nu reprezintă o problemă. Căscatul excesiv, însă, poate indica existenţa unei afecţiuni. Căscatul excesiv este căscatul care apare mai mult de o dată pe minut. Deși acest exces este de obicei atribuit unei persoane plictisite sau somnolente, specialiștii afirmă că poate fi și un simptom al unei probleme medicale de bază.

Publicitate

Căscatul excesiv a fost observat în rândul persoanelor care suferă de afecţiuni neurologice. Nu se ştie exact de ce, dar oamenii care suferă de scleroza multiplă, scleroza laterală amiotrofică (boala Lou Gehrig), encefalită epidemică sau unele tumori cerebrale, cască excesiv. Acest lucru a fost observat în special după radioterapie, precum şi în rândul persoanelor tratate pentru boala Parkinson. Foarte rar, căscatul ar putea indica instalarea unei migrene.

Pe de altă parte, căscatul se pare că se produce mai puţin frecvent la persoanele care suferă de schizofrenie.

Deşi nu se ştie exact de ce cască oamenii, acest lucru este valabil şi în cazul animalelor. Singura diferenţă este că fenomenul contagios se manifestă doar la oameni şi cimpanzei.

Publicitate

Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:

1 Comentariu

  1. Publicitate

Lăsaţi un mesaj

Scrieţi comentariul
Vă rugăm să vă introduceţinu numele