Când ne gândim la cel mai inteligent om din istorie, probabil că printre primele nume care ne vin în minte se află Albert Einstein sau Leonardo da Vinci, şi în foarte puţine cazuri William James Sidis. De fapt, sunt şanse mari ca acesta din urmă să fie omul cu cel mai ridicat IQ din istorie.

William James Sidis s-a născut pe 1 aprilie 1898, în New York, SUA, provenind dintr-o familie de imigranţi ucrainieni.

Părinţii săi, Boris şi Sarah, erau şi ei oameni inteligenţi. Boris a fost un psiholog renumit, fiind şi poliglot, în timp ce Sarah era doctor. Fiul lor a fost sclipitor, arătând acest lucru încă de mic copil.

Un copil genial

Pe când William James Sidis avea doar 18 luni, adică 1 an şi jumătate, deja reuşea să citească. Lectura sa preferată o reprezenta renumitul ziar The New York Times.

La vârsta de 6 ani, Sidis deja ştia să vorbească mai multe limbi, precum engleza, franceza, germana, rusa, ebraica, turca şi armeana, fiind îndrumat în această direcţie de către tatăl său.

Tot atunci, copilul a decis că este ateu, după ce a studiat doctrinele celor mai importante religii ale lumii.

william james sidis
William James Sidis în diferite perioade ale vieţii

William a fost acceptat la Universitatea Harvard la vârsta de 9 ani, însă nu i-au permis să participe la cursuri până când a împlinit 11 ani.

Pe când era student, în anul 1910, Sidis a ţinut o prelegere la Clubul de Matematică al Universităţii Harvard despre conceptul de spațiu cvadridimensional.[Wiki] Prezentarea era de neînţeles pentru cei mai mulţi dintre cei prezenţi, însă experţii din domeniul matematicii au găsit-o „revelatoare”.

William James Sidis a absolvit Universitatea Harvard în anul 1914, pe când avea doar 16 ani.

În ciuda succesului său de la Harvard, William James Sidis a caracterizat experiența ca fiind una nefericită și, pe alocuri, traumatizantă. A fost deranjat de tachinările şi umilinţele colegilor mai mari. De asemenea, întrucât era un subiect important pentru presa dornică de senzaţional, în multe rânduri era urmărit de reporteri în campusul universităţii.

„Vreau să trăiesc o viață perfectă. Singurul mod de a trăi viața perfectă este de a trăi în izolare. Am urât întotdeauna mulțimile.”, a declarat Sidis reporterilor prezenţi la festivitatea de absolvire.

Un geniu singuratic

Inteligenţa sa superioară a fost cea care l-a împins către o viaţă singuratică.

Pentru o scurtă perioadă de timp, William James Sidis a predat matematica la Institutul Rice din Houston, Texas. Întrucât nu s-a adaptat, fiind mai tânăr decât mulţi dintre elevii săi, a decis să demisioneze.

Sidis a stârnit multe controverse atunci când a fost arestat în timp ce participa la un marș socialist, desfăşurat în oraşul Boston, în anul 1919.

A fost condamnat la 18 luni de închisoare pentru tulburarea ordinii publice şi ultraj comis asupra unui ofițer de poliție. În realitate, Sidis era doar prezent la acel marş şi nu făcuse absolut nimic.

Părinții săi au intervenit şi l-au scos din închisoare. L-au internat într-un sanatoriu din New Hampshire timp de un an.

După întâlnirea brutală cu lumea înconjurătoare, Sidis a decis să trăiască într-o singurătate deplină, dar perfectă pentru el.

Ulterior, William a avut mai multe locuri de muncă prost plătite, dar ori de câte ori era recunoscut sau colegii săi aflau cine este, el demisiona imediat.

În anul 1937, ziarul The New Yorker a publicat un articol despre Sidis, pe care acesta l-a găsit ofensator. William a dat în judecată publicația pentru calomnie şi violarea vieţii private. Cazul a ajuns până la Curtea Supremă, Sidis considerând că articolul este umilitor și „l-a făcut să pară nebun”. Judecătorul a respins cazul, motivând că Sidis era o persoană publică, iar presa are tot dreptul să scrie despre el.

Moartea lui William James Sidis

În data de 17 iulie 1944, proprietara apartamentului în care William locuia în chirie l-a găsit inconștient, întins pe podea.

Sidis suferise un accident vascular cerebral.

Genialul, dar neînţelesul Sidis a murit la vârsta de doar 46 de ani. Era singur și sărac, trăind într-un mic apartament din Boston.

Multe voci afirmau că, în ciuda genialităţii sale, William este un ratat. Cu toate acestea, după moartea sa, au fost descoperite mai multe cărți pe care Sidis le-a scris sub diferite pseudonime.

În ceea ce priveşte coeficientul de inteligenţă (IQ), cifrele vorbesc de la sine.

Un IQ considerat mediu este de 100, iar circa 68% dintre oamenii de pe planetă se încadrează în marja de +/-15 puncte faţă de această medie.

Un IQ de peste 140, deja încadrează persoana în cauză în categoria geniilor.

Pentru a ne face o idee, Albert Einstein avea un IQ de 160, Leonardo da Vinci un IQ de 180, iar Isaac Newton un IQ de 190.

William James Sidis, pe de altă parte, avea un IQ estimat la o valoare între 250-300, fiind cu mult peste medie şi chiar peste valorile care sunt atribuite geniilor.

Trebuie să menţionăm că IQ-ul nu are un rol esenţial pentru a defini genialitatea, pentru că acest coeficient nu ia în calcul abilităţi precum creativitatea sau alte capacităţi specifice, însă un IQ cu o asemenea valoare este cu adevărat impresionant.

Lăsaţi un mesaj

Scrieţi comentariul
Vă rugăm să vă introduceţinu numele