Atunci când ne gândim la cel mai inteligent om din istorie, probabil cÄ printre primele nume care ne vin în minte se aflÄ Albert Einstein sau Leonardo da Vinci, Åi în foarte puÅ£ine cazuri William James Sidis. De fapt, sunt Åanse mari ca acesta din urmÄ sÄ fie omul cu cel mai ridicat IQ din istorie.
William James Sidis s-a nÄscut pe 1 aprilie 1898, în New York, SUA, provenind dintr-o familie de imigranÅ£i ucrainieni.
PÄrinÅ£ii sÄi, Boris Åi Sarah, erau Åi ei oameni inteligenÅ£i. Boris a fost un psiholog renumit, fiind Åi poliglot, în timp ce Sarah era doctor. Fiul lor a fost sclipitor, arÄtând acest lucru încÄ de mic copil.
Un copil genial
Pe când William James Sidis avea doar 18 luni, adicÄ 1 an Åi jumÄtate, deja reuÅea sÄ citeascÄ. Lectura sa preferatÄ o reprezenta renumitul ziar The New York Times.
La vârsta de 6 ani, Sidis deja Åtia sÄ vorbeascÄ mai multe limbi, precum engleza, franceza, germana, rusa, ebraica, turca Åi armeana, fiind îndrumat în aceastÄ direcÅ£ie de cÄtre tatÄl sÄu. Tot atunci, copilul a decis cÄ este ateu, dupÄ ce a studiat doctrinele celor mai importante religii ale lumii.
William a fost acceptat la Universitatea Harvard la vârsta de 9 ani, însÄ nu i-au permis sÄ participe la cursuri pânÄ când a împlinit 11 ani.
Pe când era student, în anul 1910, Sidis a Å£inut o prelegere la Clubul de MatematicÄ al UniversitÄÅ£ii Harvard despre conceptul de spaÈiu cvadridimensional.[Wiki] Prezentarea era de neînÅ£eles pentru cei mai mulÅ£i dintre cei prezenÅ£i, însÄ experÅ£ii din domeniul matematicii au gÄsit-o „revelatoare”.
William James Sidis a absolvit Universitatea Harvard în anul 1914, pe când avea doar 16 ani.
Ãn ciuda succesului sÄu de la Harvard, William James Sidis a caracterizat experienÈa ca fiind una nefericitÄ Èi, pe alocuri, traumatizantÄ. A fost deranjat de tachinÄrile Åi umilinÅ£ele colegilor mai mari. De asemenea, întrucât era un subiect important pentru presa dornicÄ de senzaÅ£ional, în multe rânduri era urmÄrit de reporteri în campusul universitÄÅ£ii.
„Vreau sÄ trÄiesc o viaÈÄ perfectÄ. Singurul mod de a trÄi viaÈa perfectÄ este de a trÄi în izolare. Am urât întotdeauna mulÈimile.”, a declarat Sidis reporterilor prezenÅ£i la festivitatea de absolvire.
Un geniu singuratic
InteligenÅ£a sa superioarÄ a fost cea care l-a împins cÄtre o viaÅ£Ä singuraticÄ.
Pentru o scurtÄ perioadÄ de timp, William James Sidis a predat matematica la Institutul Rice din Houston, Texas. Ãntrucât nu s-a adaptat, fiind mai tânÄr decât mulÅ£i dintre elevii sÄi, a decis sÄ demisioneze.
Sidis a stârnit multe controverse atunci când a fost arestat în timp ce participa la un marÈ socialist, desfÄÅurat în oraÅul Boston, în anul 1919.
A fost condamnat la 18 luni de închisoare pentru tulburarea ordinii publice Åi ultraj comis asupra unui ofiÈer de poliÈie. Ãn realitate, Sidis era doar prezent la acel marÅ Åi nu fÄcuse absolut nimic.
PÄrinÈii sÄi au intervenit Åi l-au scos din închisoare. L-au internat într-un sanatoriu din New Hampshire timp de un an.
DupÄ Ã®ntâlnirea brutalÄ cu lumea înconjurÄtoare, Sidis a decis sÄ trÄiascÄ Ã®ntr-o singurÄtate deplinÄ, dar perfectÄ pentru el. Ulterior, William a avut mai multe locuri de muncÄ prost plÄtite, dar ori de câte ori era recunoscut sau colegii sÄi aflau cine este, el demisiona imediat.
Ãn anul 1937, ziarul The New Yorker a publicat un articol despre Sidis, pe care acesta l-a gÄsit ofensator. William a dat în judecatÄ publicaÈia pentru calomnie Åi violarea vieÅ£ii private. Cazul a ajuns pânÄ la Curtea SupremÄ, Sidis considerând cÄ articolul este umilitor Èi âl-a fÄcut sÄ parÄ nebunâ. JudecÄtorul a respins cazul, motivând cÄ Sidis era o persoanÄ publicÄ, iar presa are tot dreptul sÄ scrie despre el.
Moartea lui William James Sidis
Ãn data de 17 iulie 1944, proprietara apartamentului în care William locuia în chirie l-a gÄsit inconÈtient, întins pe podea. Sidis suferise un accident vascular cerebral.
Genialul, dar neînÅ£elesul Sidis a murit la vârsta de doar 46 de ani. Era singur Èi sÄrac, trÄind într-un mic apartament din Boston.
Multe voci afirmau cÄ, în ciuda genialitÄÅ£ii sale, William este un ratat. Cu toate acestea, dupÄ moartea sa, au fost descoperite mai multe cÄrÈi pe care Sidis le-a scris sub diferite pseudonime.
Ãn ceea ce priveÅte coeficientul de inteligenÅ£Ä (IQ), cifrele vorbesc de la sine.
Un IQ considerat mediu este de 100, iar circa 68% dintre oamenii de pe planetÄ se încadreazÄ Ã®n marja de +/-15 puncte faÅ£Ä de aceastÄ medie.
Un IQ de peste 140, deja încadreazÄ persoana în cauzÄ Ã®n categoria geniilor. Pentru a ne face o idee, Albert Einstein avea un IQ de 160, Leonardo da Vinci un IQ de 180, iar Isaac Newton un IQ de 190.
William James Sidis, pe de altÄ parte, avea un IQ estimat la o valoare între 250-300, fiind cu mult peste medie Åi chiar peste valorile care sunt atribuite geniilor.
Trebuie sÄ menÅ£ionÄm cÄ IQ-ul nu are un rol esenÅ£ial pentru a defini genialitatea, pentru cÄ acest coeficient nu ia în calcul abilitÄÅ£i precum creativitatea sau alte capacitÄÅ£i specifice, însÄ un IQ cu o asemenea valoare este cu adevÄrat impresionant.
AbonaÅ£i-vÄ la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicÄm un articol nou:
Buna ziua!
Cred ca voi nu cititi ce scrieti. Cum s-a calculat IQ-ul lui Leonardo Da Vinci si a lui Newton?
Este un scor estimativ. Oricum, IQ-ul nu este tocmai o valoare certa a inteligentei…
Nu putine genii s-au pierdut in negura timpului…acesta este doar un exemplu.