Surorile Valenzuela au primit „titlul” de cel mai prolific parteneriat al crimei. Acestea au furat vieţile a sute de tinere, cărora le promiteau un trai mai bun.
Cele patru surori Valenzuela se săturaseră de viaţa lor îngrozitoare. Erau sătule de sărăcie, de tatăl lor abuziv şi de hărţuirea zilnică a sătenilor, care îl urau pe tatăl lor chiar mai mult decât o făceau ele.
Astfel, fetele au decis să plece pentru totdeauna din oraşul natal El Salto, din statul mexican Jalisco. S-au mutat în oraşul San Francisco del Rincon, unde au luat viaţa de la capăt. Sau cel puţin au încercat.
În anul 1945, prostituţia era o afacere obişnuită în Mexic. Surorile Valenzuela nu erau nici talentate, nici foarte educate. Ceea ce nu le lipsea, însă, era ambiţia. Neavând prea multe variante la dispoziţie, cele patru surori au decis să-şi deschidă o afacere. Au deschis un bordel.[sursa]
„Rancho El Ángel” era casa de toleranţă a celor patru surori, la care au adăugat şi un bar pentru a atrage clienţi. În anul 1949, María del Carmen a decedat. María Luisa a ieşit şi ea din peisaj, iar afacerea a rămas pe mâna Mariei de Jesus şi a Delfinei.
Afacerea mergea binişor, dar surorile voiau să se extindă. Niciuna dintre ele nu era foarte atrăgătoare, iar asta era o problemă pentru afacere. Totuşi, au găsit o rezolvare extrem de eficientă.
Surorile au decis să dea un anunţ într-un ziar local: „Angajăm menajere. Masă şi cazare gratuite. Salarii atractive. Doar fete tinere.”
Surorile Valenzuela au devenit diabolice
Răspunsul primit în urma anunţului a fost neaşteptat de bun. Multe fete tinere, dornice de muncă, s-au arătat interesate de oferta surorilor.
Într-adevăr, proaspetele angajate au primit masă şi cazare gratuite. Mai puţin salarii. Fetele au fost forţate să se prostitueze şi nu au mai ieşit din bordelul surorilor.
În ciuda faptului că afacerea le mergea excelent, surorile au dorit să se extindă şi mai mult. Astfel, acestea au angajat mercenari pentru a răpi fete din apropierea graniţei cu SUA. Era locul perfect, întrucât fetele erau tinere, în căutarea unui loc de muncă, iar familiile lor ştiau că sunt plecate la muncă.
Fetele virgine erau la mare căutare. Erau cazate separat şi păstrate pentru clienţii speciali, care erau dispuşi să plătească în plus pentru deflorare. Surorile au deschis bordel după bordel, iar afacerea era extrem de profitabilă.
Singurele care nu câştigau erau fetele ale căror vieţi erau pur şi simplu confiscate. Acestea nu primeau niciun ban pentru că-şi ofereau trupurile străinilor şi erau obligate să consume droguri puternice.
Coşmarul tinerelor răpite
Dacă vreuna dintre ele se îmbolnăvea, era ucisă. Dacă vreuna dintre ele încerca să fugă, era ucisă. Dacă vreuna dintre ele reufza să muncească, era ucisă. Dacă vreo fată nu era populară în rândul clienţilor, era ucisă.
Dacă se întâmpla ca vreuna să rămână gravidă, fetusul era scos cu forcepsul, iar fata era trimisă din nou la muncă. În cazul în care apăreau complicaţii, proaspăta mămică era ucisă. De asemenea, dacă un client care nu era de pe acele meleaguri era „mirosit” cu sume mari de bani asupra sa, şi el era ucis, iar banii intrau în contul surorilor.
După aproape un deceniu, poliţia a reuşit să captureze unul dintre mercenarii care lucrau pentru surorile Valenzuela. Era vorba despre o femeie care le momea pe tinere în locuri în care erau răpite de ceilalţi mercenari. Femeia a fost făcută să vorbească.
Poliţia a percheziţionat proprietăţile deţinute de surori şi au găsit cadavrele a 80 de femei, 11 bărbaţi şi mai mulţi fetuşi. Când a fost întrebată despre macabrele descoperiri, una dintre surori a afirmat: „Probabil că nu le-a priit mâncarea.”
Alte cadavre au fost găsite şi în alte locuri din oraş. Poliţia a estimat că numărul total de crime legate de numele surorilor Valenzuela era undeva între 150 şi 200 de persoane.
Cum era de aşteptat, crimele nu se întâmplau într-un mod tocmai simplu. Unele dintre fete erau lăsate să moară de foame, altele, mai norocoase, erau bătute până la moarte.
Judecate în anul 1964, surorile Valenzuela au fost condamnate, fiecare în parte, la câte 40 de ani de închisoare. În prezent, niciuna dintre ele nu mai trăieşte.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:
