Întrebarea „unde este toată lumea?” este, pe scurt, ideea de bază a Paradoxului Fermi. Această teorie se referă la aparenta contradicție între lipsa dovezilor și diferite estimări de probabilitate ridicată a existenței civilizațiilor extraterestre în altă parte a galaxiei Calea Lactee. Iar un om de ştiinţă a lansat o nouă teorie prin care explică de ce nu am întâlnit încă extratereștrii.

Care sunt punctele centrale ale Paradoxului Fermi

Punctele principale ale Paradoxului Fermi:

  • Există miliarde de stele în galaxie asemănătoare Soarelui și multe dintre aceste stele sunt cu miliarde de ani mai în vârstă decât Sistemul solar.
  • Cu o mare probabilitate, unele dintre aceste stele au planete asemănătoare Pământului și dacă Pământul este tipic vieții, pe alte planete s-ar putea să se fi dezvoltat deja o viață inteligentă.
  • Unele dintre aceste civilizații ar fi putut dezvolta deja călătoria interstelară, un pas pe care Pământul îl investighează în acest moment.
  • Chiar și cu viteze subluminice (mici) ale călătoriei interstelare, așa cum este imaginată în prezent, galaxia Calea Lactee ar putea fi complet explorată în câteva milioane de ani.
  • Conform acestui raționament, Pământul ar fi trebuit deja să fie vizitat de extratereștri vii sau cel puțin de sondele lor (cel puţin unele robotice).

Aşadar, dacă viața pe Pământ nu este deosebit de specială și unică, unde sunt toate civilizațiile extraterestre? Au fost propuse multe explicații pentru a lămuri de ce părem a fi singuri în vastul Univers. Niciuna nu a fost sută la sută convingătoare, iar oamenii continuă să se gândească la o soluție.[sursa]

Dacă Universul este atâţ de dezvoltat, de ce nu am întâlnit încă extratereştrii

De ce nu am întâlnit încă extratereștrii, conform teoriei savantului Alexander Berezin

Fizicianul rus Alexander Berezin, de la Universitatea Națională de Cercetare a Tehnologiei Electronice (MIET), are o altă idee. El o numește soluția „Primul intrat, ultimul ieșit” a Paradoxului Fermi. Savantul rus sugerează că, odată ce o civilizație atinge capacitatea de a se răspândi între stele, aceasta va distruge în mod inevitabil toate celelalte civilizații.

• CITEŞTE ŞI:  Un fizician arată că este posibilă călătoria în timp "fără paradoxuri", din punct de vedere teoretic

Soluția sumbră nu are ca ipoteză o rasă extraterestră neapărat malefică. Pur și simplu, s-ar putea să nu ne observe, iar expansiunea lor exponențială în galaxie ar putea fi mai importantă pentru ei decât ceea ce s-ar întâmpla cu noi.

„Pur și simplu nu vor observa, în același mod în care o echipă de constructori demolează un furnicar pentru a construi un imobil, deoarece nu sunt stimulați să îl protejeze.”, scrie el în lucrare, care este disponibilă în pre-print și nu a fost încă supusă evaluării colegiale.[sursa]

În timp ce tabloul pe care îl zugrăvește este destul de sumbru, există un aspect și mai puțin vesel. El sugerează că motivul pentru care suntem încă aici este că nu probabil nu noi suntem furnicile din comparaţia de mai sus. Conform teoriei, noi suntem chiar viitorii distrugători ai nenumăratelor civilizații care există sau vor exista.

„Presupunând că ipoteza de mai sus este corectă, ce înseamnă aceasta pentru viitorul nostru? Singura explicație este invocarea principiului antropic. Suntem primii care au ajuns la stadiul [interstelar]. Și, cel mai probabil, vom fi ultimii care vor pleca.”, a explicat Berezin.

Soluția lui Berezin pentru acest faimos paradox provine din mai multe simplificări ale ipotezelor. De exemplu, definiția noastră a vieții depinde de șapte parametri, dar pentru Berezin, există doar unul singur care contează: dezvoltarea. Dezvoltarea este impulsul de a se extinde dincolo de planeta de origine, iar dacă impulsul spre expansiune devine forța dominantă, va călca în picioare orice altă formă de viață existentă în Univers. Colonialismul și capitalismul sunt două exemple istorice de astfel de forțe.

• CITEŞTE ŞI:  Blocul în care locuiesc 20000 de oameni. Cum este viaţa în blocul distopic, din care oamenii nici nu trebuie să iasă

Așadar, acestea sunt variantele? Trebuie fie să mergem acolo și să cucerim, fie să fim distruși? Ei bine, Alexander Berezin speră că se înșală. O altă cerință a soluției sale este că viața poate fi găsită doar atunci când este foarte aproape, mai degrabă decât dacă se află la distanțe foarte mari. Deci, găsirea vieții extraterestre înainte de a ne afla pe calea distrugerii ar putea să ne transforme într-o civilizație relativ decentă.

Publicitate

Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:

Lăsaţi un mesaj

Scrieţi comentariul
Vă rugăm să vă introduceţinu numele