Cuvântul „Revelion” provine din limba franceză, la fel cum provin foarte multe dintre neologismele intrate în limbajul uzual de-a lungul secolelor al XIX-lea şi al XX-lea, doar că la origini înseamnă cu totul altceva, şi nu „Anul Nou”, aşa cum poate greşit ar bănui unii.

Care este originea cuvântului „Revelion” şi ce înseamnă

În România, după cum ştim, Revelionul este o cină lungă și o petrecere care are loc în fiecare an, în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie. Aşadar, pentru a participa la această masă înseamnă a sta treaz până la miezul nopții sau uneori până aproape de dimineață.

Cunoscătorii limbii franceze ştiu faptul că ”Revelion” vine de la ”réveiller”, care înseamnă ”a trezi” sau ”a se trezi”. Aşadar, este o petrecere la care, pentru a participa, trebuie să fii treaz până târziu în noapte. Totuşi, în Franța nu este folosit cuvântul Revelion pentru a desemna noul an. Francezii utilizează ”Nouvelle Année”, iar urarea de Anul Nou este „Bonne année”.

Cele mai vechi documente care se referă la „reveillon” ca fiind o masă nocturnă datează din secolul XVI și era vorba despre o masă festivă care se ținea până târziu în noapte și se referea în primă fază la masa de Crăciun. Francezii au și în prezent două Revelioane: „Reveillon de Noel”, în noaptea de Crăciun și „Réveillon de la Saint-Sylvestre”, în noaptea de 31 decembrie către 1 ianuarie. Acesta din urmă mai este denumit şi „le réveillon du jour de l’An”.

Cele mai vechi informații despre un festin lung la final de an și început de nou an sunt de pe vremea Imperiului Roman, după ce Iulius Cezar a stabilit că anul nou va începe la 1 ianuarie, și nu la 1 martie ca până atunci. La câteva zile după marea sărbătoare a Saturnaliilor urma sărbătoarea denumită a sigiliilor, iar venirea anului nou era celebrată prin ospețe lungi cu foarte multe feluri de mâncare. Dar nu se născuse însă Revelionul așa cum îl știm astăzi.

Revelionul este sărbătorit în adunări sociale, fie în restaurante, fie în locuinţele proprii, în timpul cărora participanții dansează, mănâncă, consumă băuturi alcoolice și urmăresc focuri de artificii care marchează începutul noului an. În Franța, de Revelion se consumă o combinație de lucruri de îmbină luxul, cu clasicul și cu noutatea. Șampania este simbolul luxului, clasicul este reprezentat de cârnați precum „boudin blanc” și de stridii sau somonul afumat, iar la noutăți poate fi inclus macaronul sărat cu foie gras.

Citeşte şi:  Fritz Haber, savantul evreu care a inventat gazul folosit în lagărele naziste

La masa de revelion în România se servește tradiționala friptură de porc, dar și salată de boeuf sau sarmale. Se spune că strugurii şi preparatele din pește nu trebuie să lipsească de pe mese în noaptea dintre ani.

Istoria Revelionului în România

„Ajunul Anului Nou este de puțină vreme recunoscut drept Revelion, adică acea petrecere familială cu abundență de mâncăruri și băutură, cu zgomote, veselie și spectacole urmărite la televizor, mai mult, în ținuturile moldave, acesta este concurat chiar și astăzi de ample desfășurări festive la care participă toată suflarea satului. Fiindcă este un moment de prag, unul hotărâtor, se credea că lasă oamenilor posibilitatea de a întrezări pentru câteva clipe splendorile lumii cerești.”, scrie Narcisa Știucă în cartea „Spirala sărbătorilor – Rosturi, tâlcuri și deslușiri”.

jocul ursului
Jocul ursului era un obicei în care urşi adevăraţi erau puşi să danseze pentru a feri casa de rele

Oamenii se distrau și pe ideea că tot ce este interzis în restul anului va fi permis în noaptea de Anul Nou și își ascundeau identitatea în spatele unor măști sau al unui travesti. Foarte popularea erau măștile de animale, mai ales cele de capre și de urs.

În trecut, mai ales în zona Moldovei, erau purtați prin gospodăriile țăranilor urși vii care erau puşi să danseze, ideea fiind că „jocul ursului” ar feri casa de rele, de farmece și de boală. În zilele noastre, astfel de scene ar părea de o cruzime de neimaginat, iar la colindat nu mai sunt scoși urși adevărați, ci tineri îmbrăcați în blană de urs plină de panglici și alte decorațiuni colorate.

Revelionul este descris de scriitorul Ion Ghinoiu ca fiind „sărbătoarea nocturnă dedicată celui mai vechi zeu al omenirii, Anu, personificare a Soarelui. Anul vechi «moare» la miezul nopții de Revelion și cel Nou se «naște» imediat după acel moment. Zeul An moare și apoi renaște în noaptea dintre 31 decembrie și 1 ianuarie.”

Publicitate

Cuvântul „Revelion” a ajuns în România, în perioada pașoptistă. Boierii, care începuseră să se emancipeze și să-și trimită odraslele la studii mai ales în Franța, au adoptat rapid și limbajul încărcat de franțuzisme. Printre care, desigur și acest cuvânt.

Citeşte şi:  Criminalele familiei Manson au ucis-o pe una dintre cele mai frumoase femei din lume: Sharon Tate

Doar era, oarecum, echivalentul cu o petrecere. Iar cum, la acea vreme, să petreci până târziu în noapte era apanajul clasei care își permitea să trăiască în lux, cuvântul a prins rădăcini adânci. De altfel, cam pe atunci au și început boierii și familiile burgheze foarte avute să organizeze petreceri cu ocazia Noului An. Petrecerile, pline de lux și de opulență, au devenit o modă. În tot acest timp, pătura săracă, în special țărănimea, marca intrarea în noul an conform tradiției.

Prima petrecere grandioasă de Revelion a fost organizată la finele anului 1903, în Ploieşti, de către prefectul Luca Elefterescu în clădirea cunoscută în zilele noastre ca Muzeul Ceasului. Din meniu au făcut parte curcanul în aspic, sarmalele, baclavalele şi şase torturi care i-au descumpănit pe cofetari pentru că nu aveau scrise nume, ci anii 1903 şi 1904, ceea ce nu se mai pomenise până atunci. Pe atunci, termenul de revelion a fost adaptat într-un mod cu totul original, respectiv „petrecerea de bulion”.

revelion ce înseamnă

Ce făceau românii de Revelion în perioada comunistă

În perioada comunistă, revelionul era o sărbătoare foarte importantă, mai ales că regimul voia să se îndepărteze cât mai mult de tradițiile religioase. Crăciunul a fost transformat de comuniști în Gerilă, iar Moş Crăciun venea tot de Anul Nou, aducând cadouri copiilor. Cadourile erau, de obicei, jucării simple, cărți, haine sau dulciuri. 

Restaurantele organizau mese festive, dar numai pentru cei care îşi permiteau o astfel de distracţie. Totuși, pe masă se aflau altfel de meniuri, ceva mai sofisticate decât ce puteau găsi în comerţ. Uneori se mai organiza Revelionul în cantinele fabricilor mari sau în clubul uzinelor. Unii apelau la celebrele „pile, relații, cunoștințe” pentru a obține alimente mai bune sau mai rare.

Revelionul în stradă sau în vreo capitală europeană era ceva de neconceput pentru majoritatea românilor, care nu aveau posibilitatea să călătorească liber sau să participe la manifestări publice.

Citeşte şi:  Ce gust are plutoniul, elementul radioactiv folosit la crearea bombelor atomice. Cine l-a gustat şi în ce împrejurare

În general, Revelionul se făcea acasă sau la prieteni și nu era ceva neobișnuit ca într-un apartament mic să fie și peste 20 de oameni, tradiția fiind ca fiecare să aducă diverse feluri de mâncare care erau apoi puse la comun. Bananele, portocalele, măslinele, caşcavalul, crenvurştii erau atunci un mare lux, iar petrecăreţii se puteau bucura din plin de „minunăţiile” din farfurii, la care aveau acces poate o dată pe an.

După ce masa era pregătită, oamenii se aşezau în jurul televizorului alb-negru pentru a urmări programul de Revelion al Televiziunii Române, fiind pentru ei singura noapte din an când aveau parte de ceva diferit, pregătit de artişti şi regizori cu mai multe luni înainte.

Primul Revelion televizat din istorie a fost produs de TVR în anul 1957. De atunci, televizorul a devenit tot mai important, fiindcă programul de Revelion era printre cele mai așteptate din an datorită numeroaselor scenete cu actori mari. Cu toate acestea, cel mai (ne)popular moment era discursul de Anul Nou al lui Nicolae Ceaușescu, difuzat cam cu 15 -20 de minute înainte de ora 00:00. Discursul începea cu ”dragi tovarăşi şi pretini”, după care românilor le erau prezentate marile ”realizări socialiste”.

De-a lungul timpului, au apărut şi anumite tradiţii pentru noaptea dintre ani. Printre altele, una dintre cele mai importante este purtatul culorii roșii în cadrul ținutei de Anul Nou. De asemenea, de la cina festivă nu trebuie să lipsească peștele și fructele rotunde, precum strugurii.

Oamenii țin să aibă bani în buzunar la intrarea în Anul Nou, pentru prosperitate. De asemenea, se ciocnesc pahare de șampanie sau vin spumant pentru prosperitatea anului care urmează. În plus, în noaptea de Revelion se recomandă să nu existe tensiuni pentru ca anul care vine să fie cât mai liniștit.

Publicitate

Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:

Lăsaţi un mesaj

Scrieţi comentariul
Vă rugăm să vă introduceţinu numele