„Prima nocta” este o prescurtare a frazei latineşti „jus primae noctis”, şi se referă la un presupus drept al nobililor din timpuri mai vechi, care ar fi avut dreptul de a întreține relații intime cu supusele lor, indiferent de voinţa acestora şi cu ştirea viitorului soţ, înainte ca ele să se căsătorească. Mai este cunoscut ca „droit du seigneur”, iar în română este denumit „dreptul la prima noapte”.

Deşi acest drept al stăpânului de a se culca cu mireasa unui servitor de pe domeniul său este un fapt bine stabilit în conștiința publică, nu există dovezi clare care să afirme că era un lucru decretat prin norme juridice, în orice formă. Nu există niciun text de lege sau vreun document istoric care să ateste că s-ar fi întâmplat așa ceva vreodată, în mod legal. Cu toate acestea, prima nocta este un mit recurent de mii de ani.

Prima nocta, în surse antice

Acest drept la prima noapte este atestat în numeroase scrieri medievale. Unii specialişti afirmă că dreptul liderului, al stăpânului sau chiar al şefului de trib, există încă din cele mai vechi timpuri. Astfel, cel care deţinea puterea într-o comunitate se putea bucura de prima noapte a unui cuplu.

prima nocta

În prezent, prima nocta reprezintă un subiect controversat, căci nu se ştie cu siguranţă dacă actul sexual avea loc sau dacă era doar o formă ritualică de expunere a puterii şi de umilire a supuşilor.

Prima dovadă explicită rezultă din „Epopeea lui Ghilgameş”, cea mai veche operă literară scrisă găsită până în prezent. Legenda îşi are rădăcina în perioada vechiului Babilon, în urmă cu circa 4.000 de ani. Conform scrierii, Ghilgameş, eroul tiranic şi liderul cetăţii Uruk, capitala Babilonului, s-ar fi bucurat de câteva privilegii, printre care şi acest drept la prima noapte.

• CITEŞTE ŞI:  Trădarea şi uciderea lui Carol cel Bun, ducele care îi îngrijea pe cei săraci

În lucrarea „Istorii”, marele Herodot descria un trib libian, numit Adyrmachidae, unde regele putea beneficia de toate virginele în noaptea nunţii.

Heraclide din Pont, un filosof grec, atestă acelaşi obicei la tiranul din insula Kepahlonia, cu 400 de ani înaintea erei noastre. Mai exact, acest stăpân al insulei putea beneficia de prima noapte a tuturor femeilor care se căsătoreau pe teritoriul condus de el.

De asemenea, şi în Roma antică există astfel de referinţe. Valerius Maximus, un scriitor roman, arăta că în anul 20 d.Hr., niciun om liber din zona Volsinii nu se putea căsători cu o femeie virgină. 

Dreptul la prima noapte, un mit care nu se uită

În Irlanda, în secolul al IX-lea, miresele creștine au devenit prada invadatorilor vikingi. Multe fete virgine ar fi fost abuzate cu ştirea soţilor, care nu se puteau opune. Asta dacă voiau să scape amândoi cu viaţă.

În Europa medievală legenda despre această lege apare într-un poem din Franţa, scris la începutul sec. al XIV-lea. Nobilul Baudouin de Sebourc a invocat obiceiul din vechime al jus primae noctis atunci când o mireasă a refuzat să îi cedeze o parte din zestre.

Acest poem s-a răspândit apoi, devenind un etalon de referinţă. Pe scurt, este vorba despre un senior tiranic, care invocă o lege dispărută, dar de care își amintesc toți. Astfel, atunci când apare în sursele literare sau memorialistice, prima nocta este invocat ca un obicei aproape dispărut din vechime, pe care un nobil abuziv dorește să-l repună în pratică.

Publicitate

Prima nocta poate fi considerat şi ca un avertisment, dacă îl tratăm ca ceea ce este, adică un abuz suprem din partea conducătorilor. Ce putea fi mai rău decât furtul intimității unui nou cuplu chiar în momentul întemeierii sale?

• CITEŞTE ŞI:  10 lucruri interesante despre bani, pe care sigur nu le ştiai

Iliminiştii au folosit acest concept în scop politic. Voltaire şi contemporanii săi au folosit prima nocta pentru a arăta cât de dezvoltată este societatea lor. Nu mai erau acei oameni barbari, cu un nivel moral scăzut, ci erau o societate sofisticată, ce funcţiona după legi raţionale.[sursa]

Prima nocta în ziua de azi

De-a lungul timpului s-a arătat că jus primae noctis este mai degrabă un mit, fără fundament din punct de vedere legal. Cu toate acestea, legenda a supravieţuit trecerii timpului şi a îmbrăcat diverse forme.

În filmul „Inimă neînfricată” (Braveheart), regizat de Mel Gibson, acesta a readus în atenţie prima nocta. Într-o încercare de a-i asimila pe scoţienii care se împotriveau, regele englez Edward I le-a permis nobililor să invoce prima nocta. Acest lucru le permitea nobililor să se culce cu orice femeie scoţiană în noaptea nunţii ei. Acest abuz, la care erou din film, William Wallace a fost martor, dublat de uciderea soţiei sale, a dus la pornirea rebeliunii scoţienilor conduşi de acesta, împotriva englezilor.

Conform specialistului german Jörg Wettlaufer, prima nocta ar fi existat cu adevărat, însă numai la nivel teoretic. Cu alte cuvinte, nu era aplicat, adică stăpânul nu întreţinea relaţii intime cu miresele. În schimb, era o metodă de a produce bani.

Astfel, era o taxă pe care mirele o plătea lordului pentru a se bucura de prima noapte a nunţii, în locul seniorului. Către sfârşitul Evului Mediu, taxa a rămas, dar ideea dreptului a dispărut.

Dacă prima nocta nu a existat, de ce continuă să apară sub diverse forme de-a lungul timpului? Răspunsul este simplu: pentru că este o poveste prea bună.

• CITEŞTE ŞI:  7 chestii interesante (III)

Dacă vrei ca răufăcătorul tău să pară oribil, fie că e vorba despre un text antic, o poezie, o poveste sau un film, nimic nu poate fi mai rău decât legalizarea unui abuz de natură intimă.

Publicitate

Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:

Lăsaţi un mesaj

Scrieţi comentariul
Vă rugăm să vă introduceţinu numele