Papa Pius al VII-lea s-a născut în data de 14 august 1742, la Cesena, Italia, şi a fost papă între anii 1800 și 1823. Numele său la naștere a fost Barnaba Niccolò Maria Luigi Chiaramonti și a devenit papă într-o perioadă de instabilitate politică și religioasă, în special din cauza Revoluției Franceze și a Războaielor Napoleoniene care au urmat.

Alegerea Papei Pius al VII-lea a fost un proces complex și dificil. După moartea Papei Pius al VI-lea, Colegiul Cardinalilor s-a adunat într-un conclave pentru a alege un nou papă. În perioada de instabilitate menţionată mai sus, cardinalii au fost împărțiți în două facțiuni principale. Erau cei care doreau să mențină puterea papală și să contracareze influența ideilor revoluționare franceze, și cardinalii mai moderați, care erau deschiși la compromisuri și la o relație mai bună cu Franța.

După mai multe luni de negocieri și deliberări, cardinalul Chiaramonti a fost ales ca papă în data de 14 martie 1800. Acesta a luat numele de Pius al VII-lea în onoarea predecesorului său și în semn de continuitate. A fost văzut ca o alegere echilibrată, deoarece avea o reputație de moderație și diplomație, dar și de fermă apărare a tradițiilor și prerogativelor papale.[sursa]

Încoronarea lui Napoleon

Papa Pius al VII-lea, răpit la ordinul lui Napoleon Bonaparte

În anul 1804, Napoleon Bonaparte a fost încoronat ca împărat al francezilor, dorind să obțină legitimitate religioasă prin participarea Papei Pius al VII-lea la ceremonie.

În ciuda conflictelor politice și ideologice, papa a acceptat să asiste la încoronarea lui Napoleon. Spera astfel că aceasta ar consolida relațiile dintre Franța și Sfântul Scaun. Cu toate acestea, relațiile dintre cele două părți s-au înrăutățit rapid în următorii ani. În anul 1809, Napoleon a anexat Statele Papale la Imperiul Francez, proclamând Roma a doua capitală a imperiului. Pius al VII-lea a răspuns excomunicându-l pe Napoleon, ceea ce l-a înfuriat pe împăratul francez.

• CITEŞTE ŞI:  Top 5 cele mai vechi oraşe din România, care mai există şi în prezent

În iulie 1809, trupele franceze trimise de Napoleon au pătruns în Palatul Quirinal din Roma și l-au capturat pe papă. Rapirea Papei Pius al VII-lea a avut loc în timpul nopții. Acesta a fost ținut prizonier și a fost transportat la Savona, în Italia, și apoi, în anul 1812, la Fontainebleau, în Franța.

De-a lungul detenției sale, Pius al VII-lea a refuzat să coopereze cu Napoleon și să semneze tratate sau să se implice în afaceri politice. Din aceste motive, a fost supus unor condiții de trai dure. Între timp, Napoleon a continuat să dea ordine în numele Papei, încercând să controleze Biserica și să își extindă influența în Europa. Papa Pius al VII-lea a fost ţinut prizonier de către Napoleon vreme de cinci ani.

După înfrângerea lui Napoleon din anul 1814 și căderea Imperiului său, Papa Pius al VII-lea a fost eliberat și s-a întors la Roma. În urma Congresului de la Viena, Statele Papale și-au recâștigat suveranitatea. Papa Pius al VII-lea și-a continuat pontificatul până la moartea sa, din anul 1823.

Pius al VII-lea a fost un papă important din punct de vedere istoric, în special în urma relației sale complexe cu Napoleon și a modului în care a gestionat această perioadă tumultuoasă pentru Biserica Catolică.

Publicitate

Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:

Lăsaţi un mesaj

Scrieţi comentariul
Vă rugăm să vă introduceţinu numele