Paștele reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creștine.

Această sărbătoare comemorează evenimentul fundamental al creștinismului – Învierea lui Iisus Hristos, considerat Fiul lui Dumnezeu în religiile creștine, în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare.

Dar ar trebui să ştii deja asta, indiferent dacă faci parte din categoria celor care cred că sunt tari când afirmă zgomotos că sunt atei, a celor care fac 10 cruci pe secundă atunci când trec pe lângă orice are o formă de cruce sau, cum e normal, din categoria celor care nu fac parte din extreme.

Probabil bănuieşti, în mare, cam ce evenimente şi tradiţii au loc în perioada sărbătorilor pascale, de la vopsitul ouălor la primitul Luminii în noaptea de Înviere.

Aşa că îţi voi prezenta câteva obiceiuri de Paşte, ceva mai bizare, despre care probabil nu au auzit.

10 obiceiuri de Paşte care îţi vor face ziua mai interesantă

#1. Paştele în Filipine – credincioşii se flagelează şi se crucifică

Probabil cea mai şocantă tradiţie de Paşte are loc în Filipine unde, în Vinerea Mare, zeci de oameni retrăiesc patimile lui Iisus şi se flagelează, după care se lasă ţintuiţi pe cruce.

După cum spune tradiţia, care datează de şase decenii, participanţii la ritual cred că se pot spăla de păcate şi vor fi feriţi de boli. Sau pot face rost de alte boli, dacă li se infectează rănile. Dar sperăm că nu.

Oricum, aceşti oameni au parte de trăiri intense în această perioadă…

traditii de paste filipine

#2. Pe insula grecească Chios, locuitorii se războiesc cu rachete şi petarde

Spectaculos este un obicei secular de pe insula grecească Chios. Potrivit tradiţiei, locuitorii a două sate se războiesc, chiar în noaptea de Înviere.

Scopul luptei este lovirea cu petarde a clopotului bisericii din satul advers. În acest timp, cei mai paşnici locuitori stau în lăcaşurile sub asediu.

Teoretic, obiceiul încalcă legea, însă autorităţile nu reacţionează. Pe de altă parte, confruntarea nu face victime şi atrage sute de turişti.

#3. În Polonia bărbaţii nu au voie să ajute la treburile gospodăreşti

În Polonia, dacă bărbatul, care este considerat capul familiei, participă la prepararea pâinii tradiţionale de Paşte, legenda locală spune că mustaţa lui va albi şi aluatul pentru pâine nu va creşte.

Din acest motiv, fericitului cap de familie îi este interzis să ajute la treburile din bucătărie.

Pare mai degrabă o scuză bine gândită a bărbaţilor, pentru a sta departe de bucătărie, aşteptând mesele copioase cu mâna pe telecomandă. Aşadar, Polonia pare un loc bun să-ţi petreci Paştele! 😀

#4. În ţările latino-americane are loc sărbătoarea arderii lui Iuda

O altă sărbătoare în flăcări ale loc în state din America Latină. Evenimentul numit Arderea lui Iuda constă în incendierea unei efigii care îl reprezintă pe ucenicul care l-a trădat pe Iisus pentru 30 de arginţi. O formă a acestei sărbători există şi într-o regiune de lângă oraşul britanic Liverpool, dar şi în Grecia sau Cipru.

#5. În țările nordice din Europa se fac focuri uriaşe

Cu foc sărbătoresc Paştele şi europenii din țările nordice.

Conform tradiţiilor moştenite de la vikingi şi preluate în sărbătoarea creştină, focurile sperie vrăjitoarele şi alte spirite rele.

#6. În Cehia, femeile sunt atinse cu o nuia împodobită cu funde

În Cehia, Slovacia sau Polonia, există obiceiul ca femeile să fie lovite uşor cu o nuieluşă de salcie împodobită cu funde colorate.

Grupurile de tineri care merg astfel la colindat a doua zi de Paşte sunt primite de gazde cu ouă roşii, cozonac sau băutură.

#7. Paştele în Columbia

În Columbia un măgăruş este costumat de Paşte.

O tradiţie din Columbia spune că de Paşte se costumează un măgăruş, după un personaj cunoscut, cum ar fi fostul preşedinte al Venezuelei, Hugo Chavez, sau un fotbalist celebru.

#8. Paştele în Ungaria

Vecinii noştri au obiceiuri asemănătoare cu cele de la noi. Şi la ei vine iepuraşul de Paşte cu ouăle şi cadourile.

Paştele reprezintă un moment simbolic de curăţare spirituală. Totuşi, este greu de înţeles cum ar putea o găleată rece de apă turnată peste o persoană să reprezinte un gest romantic şi salvator.

În a doua zi de Paşte tinerii vizitează domnişoarele şi le recită poezii romantice.

Apoi, pentru ca momentul să devină şi mai romantic, le aruncă o găleată rece de apă în cap. Astfel, zice-se, acestea vor deveni soţii şi mame bune.

#9. Paştele în Germania

În Germania nu iepuraşul, ci vulpea aduce ouăle de Paşte.

O importanţă majoră o au focurile uriaşe pe care nemţii le fac de Paşte.

Acestea semnifică sfârşitul iernilor lungi şi geroase.

“Bulgări” mari de foc se rostogolesc de pe dealuri, iar rezultatul este impresionant.

#10. Paştele în România

Cum era de aşteptat, şi în România există obiceiuri de Paşte împărţite în funcţie de regiune.

În satele din Maramureş, toţi copiii cu vârsta de până la nouă ani merg la prieteni şi vecini pentru a anunţa venirea Mântuitorului.

Pragul casei va fi trecut întotdeauna de un bărbat, pentru că se crede că va fi un an spornic pentru gospodărie. Toate bucatele de masa de Paşte se tămâiază înainte, iar fiecare mesean va primi câte o linguriţă cu vin şi pâine sfinţite.

În Banat se pregăteşte o mâncare specifică, şi anume ciolanul de porc fiert.

Coptura sub formă de miel din Bucovina  

În Bucovina, dar şi în alte zone ale ţării, fetele urcă în clopotniţă şi spală limba clopotului cu apă din care nu s-a consumat.

Cu aceeaşi apă se spălat în dimineaţa zilei de Paşte, pentru a fi frumoase tot anul.

În privinţa domeniului culinar, în această parte a ţării se găteşte, în loc de pască, o coptură din aluat sub forma unui miel, iar tinerele o decorează cu crenguţe verzi. Această coptură va fi împărţită de pomană după slujba din ziua de Paşte.

Furatul toacei din cimitir

În Ţara Moţilor, tinerii iau toaca din biserică, în noaptea de Înviere, şi o duc în cimitir, în timp ce alţi tineri încearcă s-o fure. Dacă se va întâmpla asta, atunci tinerii care aveau misiunea s-o păzească trebuie să ofere o masă îmbelşugată.

În localitatea Gârda de Sus, tinerii şi tinerele pornesc alături de preotul localităţii, când acesta iese din biserica în noaptea de Înviere, pe uliţele satului.

Când ajung la casa preotului, familia acestuia le oferă dulciuri şi băutură, iar tinerii se prind la joc. Pe valea Crişului Alb, femeile şi fetele încondeiază ouălele chiar curtea bisericii, înainte de Înviere.

Covrigii cu ou din Argeş, simbol al belşugului  

În Argeş este specific ca de Paşte să se frâmânte covrigi în compoziţia cărora intră multe ouă. Aceşti covrigi sunt un simbol al belşugului.

Credincioşii din Călăraşi aduc la biserică, pe lângă bucatele tradiţionale şi câte un cocoş alb, care vestesc, potrivit tradiţiei, Învierea Domnului. Cocoşul care va cânta primul îi va aduce gospodarului belşug în acel an.

În diferite zone din ţară, credincioşii vin la biserică în ziua de Paşte cu merinde pentru a fi sfinţite şi formează un cerc în aşteptarea preotului.

Tinerii gorjeni se aruncau în râul Jaleş  

În localităţile aflate lângă râul Jaleş, tinerii se aruncau în râu pentru a fi feriţi de boli, iar cei bolnavi pentru a se însănătoşi.

Localnicii din alte localităţi credeau că nu e bine ca oamenii să plece de acasă în prima zi de Paşte şi nici să nu doarmă, fiindcă Satana poate fura Paşele luat de la biserică.

Ce obiceiuri de Paşte ciudate mai cunoşti?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here