Este greu de cunoscut detaliile legate de viața oamenilor preistorici, mai ales atunci când rămășițele lor sunt recuperate în locuri neobișnuite – și mai ales atunci când au murit în circumstanțe misterioase. Un exemplu este așa-numitul „Omul din Vittrup”, un schelet parțial recuperat dintr-o turbărie din nordul Europei la începutul secolului al XX-lea.

În urmă cu aproximativ 5.200 de ani, viața unui bărbat s-a încheiat în mod violent într-o turbărie din nord-vestul Danemarcei. Timp de ani de zile, identitatea și trecutul acestui bărbat nefericit au fost un mister, deși era clar că a avut un sfârșit violent înainte de a dispărea în mlaștină. Dar acum, cu ajutorul unei analize genetice avansate, cercetătorii au dezvăluit noi detalii despre trecutul acestui bărbat.

Omul din Vittrup, o crimă misterioasă săvârşită în urmă cu peste 5.000 de ani

Din câte știm, în urmă cu aproximativ 5.200 de ani, un bărbat necunoscut a fost implicat într-o interacţiune care a dus la uciderea sa și la abandonarea cadavrului său într-o mlaștină din ceea ce este acum localitatea Vittrup, din Danemarca. Rămășițele bărbatului au fost recuperate pentru prima dată în anul 1915 și constau dintr-un os al gleznei drepte, o tibie stângă inferioară, maxilarul și părți din craniu.

În mod intrigant, și ca un scenariu clasic specific Agathei Christie, mulţi s-au întrebat „cine este criminalul?”, căci corpul bărbatului a fost recuperat alături de o bâtă de lemn. Dar misterul se adânceşte şi mai tare.

omul din vittrup
Reconstrucţie a Omului din Vittrup şi detalii ale loviturilor aplicate la nivelul craniului

Analizele efectuate în laborator au concluzionat că Omul din Vittrup a murit probabil după ce a fost lovit în cap de aproximativ 8 ori, ceea ce face ca moartea sa să fie un mister al crimei care datează din jurul anilor 3.100 î.Hr. până la 3.300 î.Hr.[sursa]

• CITEŞTE ŞI:  Ce este "particula lui Dumnezeu" şi ce importanţă are în descifrarea Universului

Așadar, cine a fost Omul din Vittrup și ce l-a condus la acest sfârșit macabru? Zeci de alte rămășițe umane neolitice similare cu ale lui au fost găsite în mlaștini din Europa. Aceste „cadavre de mlaștină”, așa cum sunt cunoscute, sunt adesea remarcabil de bine conservate datorită condițiilor care le-au păstrat timp de secole.

Arheologii cred că acești oameni ar fi putut fi uciși ca parte a unui sacrificiu ritual. În multe cazuri, oasele prezintă malformații care ar fi putut marca individul ca fiind semnificativ într-un anumit fel. Cu toate acestea, cazul Omului din Vittrup pare ușor diferit de alte exemple din cauza naturii extrem de violente a morții sale.

Un călător de peste mări și țări

Analiza ADN a rămășițelor Omului din Vittrup a ajutat la punerea în lumină a identității acestuia, deși detaliile vieții sale rămân neclare. În primul rând, semnătura sa genetică era distinctă de alte rămășițe găsite în acea zonă locală. Așa că doctorii Anders Fischer și Karl-Goran Sjögren, împreună cu colegii lor, au decis să se uite mai atent.

„Am vrut să fac un craniu anonim să vorbească și să aflu cine era omul de dincolo de oase. Rezultatele inițiale au fost aproape prea bune pentru a fi adevărate, ceea ce m-a făcut să aplic metode suplimentare și alternative. Rezultatul a fost această poveste surprinzătoare de viață.”, a spus autorul principal al studiului, Anders Fischer, cercetător în cadrul departamentului de studii istorice de la Universitatea din Göteborg din Suedia.

Printr-o analiză a smalțului dinților săi, care conținea urme de izotopi de stronțiu, carbon și oxigen, oamenii de știință au putut concluziona că Omul din Vittrup a crescut de-a lungul coastei Peninsulei Scandinave. Pentru a corobora acest lucru, echipa a găsit o potrivire strânsă între ADN-ul său și cel al oamenilor mezolitici din Norvegia și Suedia.

• CITEŞTE ŞI:  Un semnal fără precedent a fost detectat în creierul uman, sub forma unor "mesaje celulare" unice

La un moment dat, în tinerețea sa adultă, Omul din Vittrup a devenit probabil fermier. De unde ştiu cercetătorii acest lucru? Ei bine, analiza izotopilor și a proteinelor din dinții și oasele sale a indicat o schimbare a dietei de la alimente de coastă, respectiv mamifere marine și pește, la alimente de fermă, cum ar fi oi sau capre, cereale și produse lactate, pe măsură ce îmbătrânea.

Publicitate

Aşadar, bărbatul a trecut de la viaţa de vânător-culegător la cea de fermier, înainte de a muri, la vârsta de 30-40 de ani. Acest lucru s-ar fi putut întâmpla în mod natural, ca parte a unei migrații mai largi spre Danemarca, sau, așa cum sugerează echipa de cercetare în studiul său, ar fi putut fi un comerciant sau un captiv care a fost integrat în societatea locală.

Nu se știe cu exactitate de ce bărbatul a făcut o călătorie atât de lungă, dar cercetătorii au câteva teorii. Indiferent de detaliile modului în care a ajuns în Danemarca, această nouă analiză indică faptul că a existat un nivel mai detaliat și mai complex de schimburi între societățile mezolitice și neolitice care trăiau în Europa în această perioadă.

„Omul din Vittrup este un migrant – cel mai vechi imigrant cunoscut din Danemarca și din împrejurimi. Din câte știm, este prima dată când oamenii de știință au reușit să cartografieze povestea vieții unei persoane din Europa de Nord atât de detaliat și într-un trecut atât de îndepărtat.”, a mai spus Anders Fischer.

Publicitate
• CITEŞTE ŞI:  10 animale hibrid despre care nu ştiai că există. Cele mai dubioase încrucişări de specii

Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:

Lăsaţi un mesaj

Scrieţi comentariul
Vă rugăm să vă introduceţinu numele