Unii spun că, în afară de literatură, vinul și femeile ar fi fost celelalte două mari pasiuni ale lui Ion Luca Caragiale. Marele dramaturg a avut o viaţă plină de succese, scandaluri prin intermediul vorbelor scrise, dar şi de aventuri amoroase de răsunet, iar moartea lui Caragiale a fost un alt subiect intens dezbătut, atât în acele vremuri, cât şi în cele care au urmat.

Născut în data de 1 februarie 1852, în satul Haimanale, localitate din Dâmboviţa care astăzi îi poartă numele, marele dramaturg, creator al unor piese celebre precum „O scrisoare pierdută” sau „O noapte furtunoasă”, a fost un bărbat șarmant, care a avut un mare succes la dame.

Ion Luca Caragiale, în rolul lui Casanova

Caragiale a avut mai multe aventuri în tinereţe, iar una dintre acestea s-a încheiat chiar cu un copil nelegitim. Dramaturgul a cunoscut-o pe Maria Constantinescu, o tânără angajată a fabricii de tutun „Belvedere”. În anul 1884, Caragiale lucra ca funcționar la Regia Monopolurilor din București. Din scurta, dar intensa aventură cu Maria Constantinescu s-a născut primul său copil, în anul 1885. Caragiale l-a recunoscut pe Mateiu ca fiu, dar relaţia cu mama acestuia s-a încheiat la scurt timp după nașterea copilului.

Pasiunea pentru femei l-a împins pe Caragiale în triunghiuri amoroase riscante, în care a jucat rolul de amant. În anul 1889 a ajuns în centrul unui scandal de care au profitat ziarele vremii, rubricile mondene fiind pline de acest subiect. Caragiale s-a încurcat cu actrița Amelia Welner, soția actorului Constantin Nottara. Cei doi soți jucau la Teatrul Național din Bucureşti, al cărui director a fost pentru o scurtă perioadă Ion Luca Caragiale.

Vrăjit de frumusețea actriței, Caragiale n-a mai ținut cont de soț. Partidele amoroase se petreceau chiar în casa lui Constantin Nottara, însă aventura s-a încheiat cu prinderea amorezilor în flagrant. Revenit pe neaşteptate dintr-un turneu, Constantin Nottara i-a fi găsit pe Caragiale şi pe Amelia în dormitorul său. Dramaturgul chiar i-ar fi purtat papucii de casă și halatul lui Nottara.

• CITEŞTE ŞI:  Nicolae Labiş: moartea suspectă a unuia dintre cei mai promiţători poeţi români, la doar 21 de ani

„Coane, am înțeles să-mi iei nevasta, dar și halatul, și papucii?!”, ar fi exclamat Nottara. Scandalul s-a finalizat cu demisia lui Constantin Nottara de la Teatrul Național. “Balamuc la Teatrul Național din cauza boroboațelor directorului”, a titrat unul dintre ziarele vremii.

Aventura lui Caragiale cu Veronica Micle

I.L. Caragiale a cunoscut-o pe Veronica Micle în timp ce lucra ca revizor şcolar la Iaşi, fiind introdus chiar de Mihai Eminescu în cercurile Junimii din Iași. Eminescu era redactor la ziarul „Timpul”, în Bucureşti şi ajungea mai rar la Iaşi. Relaţia poetului cu Veronica se desfăşura mai mult prin intermediul scrisorilor de dragoste.

Între timp, între Ion Luca Caragiale şi Veronica Micle s-a înfiripat o relaţie amoroasă secretă. Blonda lui Eminescu a căzut în braţele şarmantului Caragiale, fără ca poetul să-şi închipui ceva. Dramaturgul a fost cel care i-a mărturisit infidelitatea lui Titu Maiorescu, atunci când acesta l-a informat că Eminescu are de gând să se însoare cu Veronica.

eminescu micle caragiale
Mihai Eminescu, Veronica Micle şi Ion Luca Caragiale

„Eminescule, iartă-mă, te rog, de sfâșierea pe care știu că ți-o pricinuiesc, dar aceea pe care ți-ai ales-o drept tovarășă de viață nu merită această cinste, nu merită! Înainte de d-ta a fost prietena altora, a fost și a lui Caragiale. Mi-a mărturisit-o chiar el!”, i-ar fi spus Maiorescu poetului înșelat, după cum avea să relateze I. Al. Brătescu Voinești. „Canalia!”, atât a mai putut spune poetul la adresa amicului său care l-a tradat, după aflarea infidelității Veronicăi.

După ce a aflat de trădare, Mihai Eminescu l-a ameninţat pe Caragiale cu duelul. Dar cei doi nu au ajuns la confruntare fizică. Relaţia lui Caragiale cu Veronica s-a încheiat definitiv. Singurele întâlniri între cei doi, după demascarea infidelității, au fost doar momente de acuzații, reproșuri şi insulte.

• CITEŞTE ŞI:  Prietenia dintre Mihai Eminescu și Ion Creangă, o legătură fascinantă între două personalităţi opuse

Căsătoria cu Alexandrina Burelly

I.L. Caragiale şi-a cunoscut viitoarea soţie, Alexandrina Burelly, în anul 1888. Dramaturgul avea 36 de ani pe atunci şi începuse să-şi dorească o soţie. Zărind-o pe Alexandrina într-o seară la teatru, Caragiale s-a interesat de familia acesteia. Chiar a doua zi, dramaturgul s-a prezentat în fața arhitectului Gaetano Burelly cerându-i mâna fiicei sale.

Publicitate

Cei doi s-au logodit tot în anul 1888, iar nunta a avut loc în ianuarie 1889. Alexandria i-a rămas alături lui Caragiale până la finalul vieții.

Ion Luca Caragiale şi Alexandrina au avut trei copii. Mai întâi, au avut două fiice, Ioana și Agatha, care s-au stins în copilărie din cauza tusei convulsive şi a difteriei. Trei ani mai târziu, în 1893, s-a născut un fiu, Luca Ion, zis Luchi. Nici el nu avea să ducă o viaţă lungă. S-a stins la doar 27 de ani, tot din cauza bolii.

Ion Luca Caragiale şi Cella Delavrancea

Cella Delavrancea şi moartea lui Caragiale

Cella Delavrancea a fost ultima pasiune a dramaturgului, înainte de moartea lui Caragiale. Cella a fost fiica lui Barbu Ştefănescu Delavrancea. Acesta din urmă a fost prietenul şi avocatul lui Ion Luca Caragiale.

După ce i-a stârnit lui Caragiale admirația pe când adolescenta avea doar 14 ani, Cella l-a revăzut și l-a vrăjit pe dramaturg ca tânără femeie frumoasă, 10 ani mai tâziu. Pe atunci, talentata pianistă avea deja concerte în afara țării.

Ajunsă la Berlin, a fost găzduită chiar în casa bunului prieten al tatălui său, Ion Luca Caragiale. Între cei doi s-a înfiripat o relație pe când Cella nu împlinise 25 de ani, iar Caragiale avea 60. Pianista a admis mai târziu, în memoriile sale, că l-a cunoscut intim pe Nenea Iancu.

• CITEŞTE ŞI:  Bogdan Petriceicu Hasdeu, unul dintre cele mai mari genii ale neamului românesc, a trecut printr-o dramă cumplită

„Destinul m-a făcut să-l cunosc. Este un ins colosal – abordează totul cu aceeași perfecțiune – în filosofie, muzică, artă dramatică. N-am cuvinte să-ți exprim căutarea, stupefacția, gravitatea admirației mele în fața unei inteligențe ca a sa. Nu-l văzusem decât acasă unde cea mai mare parte a timpului discuta cu Ticu, iar eu nu deveneam activă decât la pian făcându-i plăcere, dar în aceste zile petrecute la el într-un apartament înecat în covoare turcești, am putut să-l cunosc și să-l binecuvântez. Destinul m-a făcut să-l cunosc atât de intim.”, a scris Cella Delavrancea în cartea sa, „Dintr-un secol de viață”.[sursa]

Tot în această carte, pianista şi-a expus şi ultimele impresii despre dramaturg, înainte de moartea lui Caragiale, venită în mod neaşteptat. Mai mult, se crede că Cella ar fi fost cea lângă care Caragiale în ziua în care dramaturgul a murit.

cella delavrancea
Cella Delavrancea

„În ultimul an de viață am stat două luni la el. Era concentrat în gândul unei noi creații. Se plimba prin casă, fuma necontenit. Nota un cuvânt, ștergea un rând întreg, și dacă nu reușea să exprime ce vroia, venea la noi. «Hai, Aghiuță, cântă-mi din Beethoven». În muzică își găsea destindere. Nimic nu prevestea că-și trăia ultimele zile. Ne ținea cuvântări despre literatură și muzică cu talent de critic rafinat.”, a mai scris Cella Delavrancea.

Ion Luca Caragiale a murit subit, în data de 9 iunie 1912, în locuința sa din Berlin, Germania. Cinci luni mai târziu, sicriul cu rămășițele sale pământești a fost adus la București, fiind înhumate la Cimitirul Bellu din Bucureşti.

Publicitate

Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:

Lăsaţi un mesaj

Scrieţi comentariul
Vă rugăm să vă introduceţinu numele