Sfârşitul tragic al lui Mihail Sebastian, un scriitor proeminent, ucis la doar 37 de ani

Mihail Sebastian, al cărui nume real a fost Iosif Hechter, s-a născut în data de 18 octombrie 1907, în Brăila, pe atunci în Regatul României şi a fost scriitor şi filosof, de origine evreiască. A scris romane, dramaturgie şi critică literară.

A urmat studiile universitare de drept și filosofie la București. A lucrat ca secretar la o casă de avocatură și mai apoi ca avocat. Intrarea în literatură i-a făcut-o filosoful Nae Ionescu, cel care a fost președintele comisiei sale de bacalaureat. De fapt, Mihail Sebastian avea să devină unul dintre cei mai importanţi discipoli ai filosofului.

Prin intermediul lui Nae Ionescu, Mihail Sebastian a ajuns să-l cunoască pe Mircea Eliade, de care îl va lega o lungă prietenie.

Mihail Sebastian a publicat romanul „Orașul cu salcâmi”  în anul 1935, iar în anul 1940 a apărut romanul de dragoste „Accidentul”. Manuscrisul inițial al romanului „Accidentul”, cuprinzând cinci capitole, i-a fost furat lui Sebastian în Franța, fără a mai fi găsit vreodată. Scriitorul a fost nevoit să-l refacă de la zero.

Persecuţia antisemită şi acuzaţiile de trădare

Începând cu anul 1940, scriitorul a cunoscut prigoana antisemită. I s-a interzis să mai publice ca ziarist, i s-a restras licența de avocat. Din cauza faptului că era evreu, piesele sale au fost interzise. Piesa „Jocul de-a vacanţa”, scrisă pentru actriţa Leny Caler, i-a fost interzisă, iar pentru a putea pune în scenă „Steaua fără nume”, Mihai Sebastain s-a folosit de pseudonimul Victor Mincu.

Scriitorul s-a ales cu titularura de „evreul improbabil” fiind condamnat de antisemiți pentru originea sa dar și renegat de evrei care l-au considerat trădător și apropiat al Partidului Comunist în anul 1944. Una dintre cele mai controversate relații ale lui Sebastian a fost cea cu Lucrețiu Pătrășcanu, ministru al Justiției în primii ani ai comunismului. În romanul „După două mii de ani”, Mihail Sebastian s-a confesat în legătură cu ce înseamnă să fii evreu.

De asemenea, îşi ţinea ideile într-un jurnal, publicat la mulţi ani după moartea sa. Acest jurnal său intim, ținut în anii unei sălbatice resurecții a antisemitismului, adică în perioada anilor 1935-1944, a fost publicat postum, abia în anul 1996. Originalul a fost scos din țară prin curier diplomatic de fratele său mai mic, Andrei Benu Sebastian, și a ajuns la Ierusalim. În prezent, originalul se găsește la Universitatea din Ierusalim, frații săi aflându-se în posesia unor copii fotografice.

Jurnalul a fost publicat ulterior, devenind un document de mare valoare istorică. Scrierea lui Sebastian documentează între altele, antisemitismul societăţii româneşti în anii războiului. În această perioadă au fost masacraţi între 280.000 şi 380.000 evrei cetăţeni ai României şi ai Ucrainei. Între timp, Jurnalul a fost publicat şi în Franţa, SUA, Olanda, Cehia, Germania şi Suedia.^{[Cumpără cartea]}

Mihail Sebastian şi dragostea pentru Leny Caler

Mihail Sebastian a scris ”Jocul de-a vacanța” pentru una dintre frumusețile Bucureștiului interbelic, actrița Leny Caler, de care a fost foarte îndrăgostit. Frumoasa actriță avusese o relație furtunoasă și cu scriitorul Camil Petrescu.

Pe Mihail Sebastian, Leny l-a cunoscut când era deja căsătorită cu Scarlat Froda. Ea l-a apreciat ca scriitor, însă nu și ca bărbat. El, în schimb, a sfârșit îndrăgostit nebunește de ea. Leny a vrut să-l cunoască, după ce i-a citit scrierile. Tânărul stângaci Mihail Sebastian s-a îndrăgostit imediat de cea care era deja o celebritate a vremii.

„În entuziasmul și în graba tinereții mele, n-aveam dorință mai vie decât să cunosc, cât mai curînd, autorul al cărui scris mă fermeca, mă tulbura chiar. Și, într-o bună zi, mi-a fost prezentat. Am fost surprinsă și – de ce să nu mărturisesc – chiar puțin dezamăgită când l-am văzut. Nu-mi venea să cred că tânărul din fața mea, timid, stângaci, cu o înfățișare insignifiantă, este autorul, talentatul autor al articolelor din ziare, al nuvelelor care mă încântaseră.”, scria Leny după întâlnirea cu scriitorul.

Cel mai probabil, Leny nu l-a iubit cu adevărat pe bărbatul Mihail Sebastian. Mărturiile rămase de pe urma lui arată că scriitorul a divinizat-o pe actriță: „Aveam aseară, plecând de la Leni, sentimentul că, dacă m-aș sinucide în chiar noaptea aceea, aș face-o împăcat, aproape cu voie-bună… N-am să-i pot explica niciodată cât de mult înseamnă – sau putea să însemne – ea pentru mine. Și nici eu nu-mi dau seama dacă o iubesc cu un mare amor sau cu ultimele mele rezistențe de viață”.

Moartea controversată a lui Mihail Sebastian

Mihail Sebastian a murit pe 29 mai 1945, la doar 37 de ani. În acea zi, nimic nu prevestea că scriitorul nu va mai apuca să vadă apusul. A fost lovit de un camion în timp ce se afla pe Bulevardul Regina Maria din Bucureşti, în apropierea unei staţii de tramvai. A decedat la puțin timp după impact. Moartea lui Mihail Sebastian este considerată suspectă.

În ziua morții, scriitorul s-a trezit, s-a îmbrăcat, după care și-a luat servieta neagră și a plecat spre teatru pentru a-i cere lui Sică Alexandrescu o invitație la teatru pentru părinții lui.

Aceea a fost dimineața în care a aflat că piesa “Steaua fără nume” va fi jucată pe marile scene ale lumii. La ora 5, acesta ar fi trebuit să semneze contractul, numai că nu a mai apucat să facă acest lucru. După ce a plecat de la teatru, a luat masa cu părinții, în casa din Antim. A plecat apoi spre Universitate, unde urma să țină un curs despre Balzac. A fost lovit de un camion pe Bulevardul Regina Maria, în timp ce traversa pe la stația de tramvai de la biserica Sf. Nicolae, fiind aruncat pe trotuar.

Oamenii s-au strâns imediat iar scriitorul a fost dus la un dispensar, însă era prea târziu. Lovitura i-a produs o fractură la baza craniului.

“În dreptul bisericii Sf. Ilie, a traversat strada. La mijlocul ei, el a fost însă surprins de o autodubă, ce se apropia cu o viteză fantastică. În ultimul moment, sperând că totuși bolidul amenințător îl va ocoli, Mihail Sebastian s-a oprit, înfruntând cu privirea pericolul. Șoferul, care a observat abia în ultimul moment primejdia, a încercat să stopeze, însă frânele n-au răspuns la comandă. Mașina a lovit lateral pe Mihail Sebastian, proiectându-l pe caldarâm.”, era scris în presa vremii.^[sursa]

Camionul care i-a curmat viața era condus de Ion Zăpodeanu, care, spun cei care au văzut ceva suspect la acea vreme, nu a avut parte de un dosar penal instrumentat corect în urma tragediei. Acest lucru a dat naștere unor speculații la vremea respectivă. Au existat voci care au considerat că accidentul a fost unul regizat și că, de fapt, cineva ar fi dorit moartea evreului care fusese incomod prin scrierile sale. Oamenii s-au întrebat dacă Mihail Sebastian a fost ucis cu intenție sau dacă a fost, într-adevăr, un accident.

Șoferul care conducea camionul care i-a adus moartea lui Sebastian a primit doar doi ani de închisoare. Cu toate că teoria asasinatului nu este prea bine fundamentată, misterul morţii scriitorului nu a fost elucidat pe deplin niciodată.