Johannes Gutenberg a fost un tipograf, metalurgist şi bijutier german, care s-a remarcat prin contribuția sa la tehnologia tipăririi. Este considerat a fi inventatorul tiparului şi una dintre cele mai influente personalităţi din istoria omenirii.

În ziua de azi, cărţile sunt o normalitate, existând miliarde de lucrări în fiecare domeniu, în diferite limbi. Trebuie doar să vrei să citeşti. Dar în secolul al XIV-lea lucrurile stăteau cu totul diferit. Informaţiile se transmiteau mult mai dificil, iar duplicarea unei cărţi putea dura luni de zile.

Toată treaba era făcută de către scribi sau călugări copişti, care lucrau în scriptorii sau pe cont propriu. Astfel, deţinerea unei cărţi în acele vremuri era privită ca un lux pe care doar cei foarte bogaţi şi-l permiteau. Unele izvoare istorice arată că o carte copiată de mână în secolul al XIV-lea costa aproape la fel de mult ca o casă.

Odată cu apariţia scriptoriilor laice, profesia de copist era foarte bine văzută, iar copiştii profesionişti erau foarte bine remuneraţi.[sursa]

Johannes Gutenberg
Johannes Gutenberg şi o presă tipografică în atelierul său

Johannes Gutenberg şi apariţia tiparului

Johannes Gutenberg s-a născut în orașul german Mainz. Nu se cunoaşte cu exactitate data naşterii sale. Deşi Primăria din Mainz indică anul 1400, data naşterii sale este necunoscută şi se consideră că este undeva între anii 1394-1404.

Johannes a fost fiul unui negustor şi aurar numit Friele Gensfleisch zur Laden. Acesta a adoptat numele de familie „zum Gutenberg”, după numele cartierului în care se mutase familia sa. Mama sa, Else Wyrich, provenea din rândul nobilimii.

Părinții săi erau aurari și băteau monedă. Se crede că Johannes a lucrat ca ucenic la tatăl său la monetărie.

Întrucât provenea dintr-o familie bogată, Johannes Gutenberg a învăţat să citească de la o vârstă fragedă. Acest lucru, după cum spuneam, nu era foarte obişnuit pentru oamenii de rând.

Istoria tiparului

Inventarea tiparului nu a fost o invenție individuală. Tehnologia tipăririi a progresat pe parcursul secolelor iar diverși inventatori s-au remarcat prin aportul lor.

Tiparele existau cu mult înainte de naşterea lui Gutenberg. Tehnologia, foarte primitivă la prima vedere, dar revoluţionară pentru acele timpuri, consta pur şi simplu în alegerea unei scânduri din lemn pe care erau apoi sculptate toate literele şi cuvintele textului. Literele şi cuvintele ieşeau în relief şi erau vopsite cu cerneală. Placa era apoi presată pe bucata de hârtie, pergament sau piele argăsită şi astfel avea loc realizarea unei copii. Evident, întregul proces era unul costisitor şi îndelungat, deoarece pentru fiecare pagină trebuia sculptată o nouă scândură cu litere proeminente.

• CITEŞTE ŞI:  Pasta de dinţi, din Egiptul Antic până în ziua de azi

Primul tipar cu caractere mobile din lume a fost inventat de inventatorul chinez Bi Sheng între anii 1041 și 1048, în timpul dinastiei Song. Acest tipar folosea caractere mobile din porțelan. Oficialul Wang Zhen din timpul dinastiei Yuan a inventat tiparul cu caractere mobile din lemn. Tiparul cu caractere mobile din metal a fost inventat în Coreea, probabil de către Choe Yun-ui. Până în secolele al XII-lea și al XIII-lea, numeroase biblioteci chineze şi coreene conțineau zeci de mii de cărți tipărite. Nu se știe dacă Johannes Gutenberg cunoștea aceste tehnici ori dacă le-a reinventat independent.

Publicitate

Presa lui Johannes Gutenberg

Gutenberg a început să caute soluţii pentru a îmbunătăţi procesul de tipărire. A locuit o perioadă în Strasbourg, unde a găsit o clădire ruinată, în care trăiseră pe vremuri nişte călugări. A reuşit să transforme clădirea într-un atelier, în care a lucrat necontenit.

Știa că tipărirea cu blocuri de lemn implica mult timp și cheltuială. Fiecare matriță, de mărimea unei pagini, trebuia gravată de mână separat și nu avea mare durabilitate. De aceea, Gutenberg a tras concluzia că blocurile metalice puteau fi produse mult mai repede, prin combinarea unor matrițe mici și refolosibile pentru fiecare literă în parte.

Întrucât nu mai dispunea de resurse financiare, Johannes Gutenberg a fost nevoit să revină în Mainz. În cele din urmă, după serii întregi de experimente nereuşite, lui Gutenberg i-a venit o idee genială. Soluţia era sculptarea unor litere detaşabile, precum şi a unor matriţe sub forma cuvintelor şi semnelor de punctuaţie cele mai uzitate. Toate aceste litere de tipar puteau fi relativ uşor fixate după dorinţă în placa de imprimare, scurtând cu mult procesul creării paginilor.

Presă Gutenberg

Mai mult, pentru a creşte calitatea imprimării, Gutenberg a avut o nouă idee genială care a revoluţionat cu totul procedeul crării cărţilor. A încercat să facă litere, semne şi matriţe din metal, care s-au dovedit în cele din urmă cu mult superioare celor din lemn. Aliajul din care și-a turnat literele, ce avea la bază plumbul, a fost atât de bine realizat încât continuă să fie folosit pentru tiparul înalt, chiar și în prezent.

• CITEŞTE ŞI:  Universitatea Harvard a scos coperta din piele umană a unei cărți din anii 1880. Care este istoria macabră a acestui meşteşug

Dorind să arate lumii superioritatea noii tehnici de imprimare a cărţilor, Gutenberg a pus la cale un proiect ambiţios. Este vorba despre editarea Bibliei, cartea fundamentală a Creştinătăţii. Biblia este însă un text de dimensiuni apreciabile, a carui culegere lua timp mult şi cerea mari cantităţi de materiale. Cum resursele finanaciare ale lui Gutenberg nu ajungeau pentru aceasta, în anul 1448 el a contractat un prim împrumut de 180 de florini de la cumnatul său, Arnoldt Gelthus. Împrumutul s-a dovedit însă neîndestulător.

Partenerul de afaceri i-a furat munca de o viaţă

Johannes Gutenberg l-a cunoscut pe Johannes Fust, un bogat bijutier şi avocat local, care era fratele primarului. Gutengerg i s-a destăinuit, povestindu-i lui Fust despre planurile şi încercările sale de a crea o maşinărie cu ajutorul căreia să tipărească cărţi multe şi ieftine. Întrucât era un om căruia îi plăceau banii, Fust a devenit imediat interesat de ideile lui Gutenberg.

Astfel, Fust i-a acordat lui Gutenberg un împrumut de 800 de florini. Suma era uriaşă, valorând cât 150 de hectare de teren. Totuşi, aceşti bani i-au permis lui Johannes Gutenberg să-şi ducă proiectul până la capăt.

biblie gutenberg
Biblie Gutenberg expusă la Biblioteca din New York

Însă atunci Gutenberg a primit o lovitură puternică. În noiembrie 1455, când Gutenberg a finalizat tipărirea Bibliei cu 42 de linii pe fiecare pagină, Fust a profitat de faptul că datoria era scadentă şi a solicitat rambursarea banilor. Evident, Gutenberg nu dispunea de banii necesari. Astfel, a fost silit să-i cedeze lui Fust partea sa din asociaţia de tipărire a Bibliei. Fust a preluat întreaga afacere.

Biblia cu 42 de rânduri este cu adevărat o bijuterie a artei tipografice. Aceasta cuprinde 2 volume de mari dimensiuni, cu un total de 741 de pagini şi aproximativ 2.500.000 de semne tipografice. Culegerea şi punerea în pagină sunt deosebit de îngrijite, forma literelor elegantă, corectitudinea tipografică desăvârşită, astfel încât ea putea rivaliza din punct de vedere calitativ cu cele mai pretenţioase manuscrise ale vremii.

• CITEŞTE ŞI:  Invenţia genială a unui ţăran, care s-a răspândit rapid pe internet

În cele din urmă, Fust l-a dat în judecată pe Gutenberg, iar judecătorul i-a dat dreptate bijutierului avocat. Despăgubirile pe care Gutenberg a fost silit să i le plătească lui Fust au fost atât de mari, încât genialul inventator s-a văzut nevoit să-şi vândă chiar şi uneltele de lucru.

Ultimii ani şi moartea lui Johannes Gutenberg

În anul 1462, în urma unor conflicte armate locale, oraşul Mainz a fost ars şi jefuit de trupele arhiepiscopului Adolph von Nassau. Astfel, Johannes Gutenberg s-a văzut exilat. Îmbătrânit, inventatorul s-a mutat în Eltville, unde a fondat un nou atelier tipografic. Trei ani mai târziu, meritele sale au fost parţial recunoscute de autorităţi. Arhiepiscopul von Nassau i-au dăruit inventatorului titlul de nobil de curte şi o mică pensie.

Johannes Gutenberg avea să moară totuşi în data de 3 februarie 1468, în mizerie şi sărăcie. A fost îngropat în cimitirul bisericii franciscane din Mainz. Biserica şi cimitirul au fost distruse ulterior, astfel că mormântul lui Gutenberg este pierdut.

Johannes Gutenberg este unul dintre cei mai importanţi inventatori din istorie. Cu toate acestea, nu a profitat niciodată de beneficiile uriaşe aduse omenirii de invenţia sa. Omenirea, însă, îi datorează o bună parte din progresul, educaţia şi dezvoltarea culturii şi civilizaţiei sale.

Vizionaţi în materialul video de mai jos cum funcţionează o presă creată după modelul original al lui Johannes Gutenberg

Publicitate

Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:

Lăsaţi un mesaj

Scrieţi comentariul
Vă rugăm să vă introduceţinu numele