Gheorghe Coroi a fost un tâlhar și criminal român, care a trăit în perioada interbelică. Acesta a rămas cunoscut și sub numele de haiducul Coroi pentru că, în percepția țăranilor, fura de la cei bogaţi și dădea la cei săraci. Cu toate acestea, presa interbelică l-a prezentat ca pe un bandit asemenea gangsterilor occidentali.

Gheorghe Coroi s-a născut în anul 1911, în localitatea Durneşti, din fostul judeţ Dorohoi, actualmente judeţul Botoşani. S-a născut într-o familie de ţărani, iar viaţa lui părea să decurgă după acelaşi scenariu, la sat, muncind pământul boierilor alături de familie. Cu toate acestea, destinul său a fost cu totul diferit.

Problemele lui Coroi au început la scurt timp după ce s-a căsătorit. A cunoscut o fată frumoasă, pe nume Hareta, cu care s-a şi căsătorit. Din păcate, însă, de Hareta îi plăcea mult şi unui jandarm, pe nume Ailiesii, care era şef de post în localitate.

Într-o zi, pe când Coroi era plecat la muncile câmpului, jandarmul ar fi întreţinut relaţii cu frumoasa Hareta, se spune, fără voia acesteia. Când a aflat acest lucru, Gheorghe Coroi, înnebunit de furie, a mers la post şi l-ar fi luat la bătaie pe jandarmul Ailiesii. Ceilalţi doi jandarmi din post au intervenit, însă şi aceştia ar fi fost bătuţi de către Coroi.

Gheorghe Coroi

Gheorghe Coroi a devenit haiduc

După acest episod, Coroi a ajuns după gratii. Soarta îi părea pecetluită. După agresarea jandarmilor, Coroi a fost trimis în ocnă. Însă printre ocnași și-a făcut prieteni care erau certați cu legea și cunoșteau tainele lumii interlope din acea vreme.

• CITEŞTE ŞI:  Povestea lui Angus Barbieri, omul care nu a mâncat un an de zile

După ce și-a ispășit pedeapsa, Gheorghe Coroi a revenit acasă. A aflat de la soţia sa despre chinurile suportate de aceasta din partea jandarmilor, în perioada în care el a fost închis. Enervat, Coroi a mers din nou la postul jandarmilor. I-a bătut din nou, de această dată luându-le armele, după care s-a refugiat în pădure.

În perioada care a urmat, Coroi s-a reîntâlnit cu vechii camarazi de suferință, pe care i-a organizat într-o bandă. Gruparea a început să comită jafuri aproape în fiecare zi. Însă nu acţionau împotriva oamenilor săraci. Acesta era singurul principiu care opera în interiorul grupării.

Banda lui Coroi a făcut legea şi a semănat teroare în perioada anilor 1930 – 1935. Gruparea lui Coroi acţiona inteligent, fără să tragă vreun foc de armă. Bandiţii creau diversiuni pentru inducerea în eroare a forţelor de ordine. Țintele preferate ale acestor haiduci erau boierii, notarii, avocații și negustorii evrei. Astfel, Coroi a devenit foarte căutat de către autorități, dar iubit de către cei săraci. Au fost cazuri când a dat bani direct văduvelor, copiilor orfani și țăranilor fără pământ. Aceştia aveau să-i întoarcă favorul mai târziu, devenind martori la procesul său care avea să vină.

De pe dealuri supraveghea drumurile de comerţ şi avea iscoade care îi ofereau informaţii. Nu se ducea la ghici niciodată, ştia ce are de luat şi cât. Noaptea umbla prin sate şi târguri, unde aveau evreii prăvălii sau unde erau bancheri, boieri sau hangii bogaţi. Năvălea brusc peste ei şi el lua totul. Coroi a acţionat în Suliţa, Dorohoi, Frumuşica, Hârlău sau Ştefăneşti. Însă uneori mergea şi către Iaşi sau Focşani.

gheorghe coroi
Gheorghe Coroi la Tribunal

Urmărirea şi prinderea lui Gheorghe Coroi

În iarna anului 1933, jandarmii i-au întins o cursă lui Coroi şi grupării sale. Au organizat o ambuscadă la marginea pădurii Guranda, în cadrul căreia au fost uciși Mazăre și Căsăndrel, doi dintre subalternii lui Coroi. În prezent, în acel loc există o piatră monument, în amintirea bandiţilor.

• CITEŞTE ŞI:  Jaromir, duce al Boemiei, castrat şi orbit de propriii fraţi

Coroi a beneficiat de ajutorul lui Dan Alexandrescu, boierul puternic din Guranda. Se spune că acesta îl simpatiza pe Coroi, iar de câteva ori i-ar fi împrumutat chiar și mașina sa. Respectul era reciproc, căci Coroi nu l-a atacat niciodată pe boierul Alexandrescu.

Publicitate

Gheorghe Coroi a fost prins la marginea Botoșaniului și închis la închisoarea din oraș. Celula în care a stat închis era numită „Camera de fier”, fiind aceeaşi în care a fost închis şi Pantelimon, un alt haiduc din Balta Brăilei, cu mult inaintea lui.

Se pare că Gheorghe Coroi avea un talent deosebit în ceea ce priveşte arta manipulării. Acesta a câştigat încrederea unuia dintre gardieni, pe care l-a convins să-l ajute să evadeze. Cei doi au fugit împreună din închisoare, ascunzându-se în pădurea Mihălășeni. Dându-şi seama de greşeala făcută, gardianul, cuprins de remuşcări dar şi temându-se de consecinţe, s-a împuşcat cu pistoul din dotare la două zile de la evadare.

Banditul Coroi a fost prins din nou un an mai târziu. Acesta se afla în casa Ilenei lui Dodoi, amanta lui din satul Sulița. Se pare că aceasta l-a trădat, iar jandarmii l-au încercuit. A avut loc un schimb de focuri cu jandarmii, iar Coroi a decis să se predea. A pus, totuşi, o condiţie şi anume ca avocatul său, Mărgineanu, să fie anunţat pentru a-l reprezenta, lucru care se și întâmplă.

Procesul

Primul proces a avut loc la Botoşani, iar în intervalul 1935-1936, la Bacău, fiind considerat cel mai amplu proces din Moldova acelui an.

În total, 12 dosare penale întocmite pe numele lui Gheorghe Coroi au fost reunite, având circa 6.000 de pagini în total. Au fost angrenaţi 40 de avocaţi şi în jur de 500 de martori. De asemenea, au mai fost făcute 50 de acuzaţii pentru tăinuire şi sprijinire a banditului Coroi. Au fost daţi în vileag peste 32 de complici şi iscoade, dar şi 15 gazde care îi asigurau refugiul, majoritatea fiind femei.

• CITEŞTE ŞI:  Darius cel Mare, unul dintre cei mai influenţi conducători ai lumii antice

Cu toate acestea sSute de oameni au mers la proces pentru a-l susţină. Ţăranii, fără excepţie, i-au luat apărarea şi i-au tăinuit multe fapte. Aceasta avea să fie răsplata lui Coroi pentru ajutorul oferit celor nevoiaşi. Fără prea multe dovezi şi fără a fi acuzat de omor, Gheorghe Coroi a scăpat doar cu şase ani de temniţă. Verdictul s-a dat pe 8 decembrie 1936, fiind încarcerat după pronunţarea sentinţei.

Nu se știe nimic sigur despre ce a făcut Gheorghe Coroi după ce a ieșit din închisoare. Se spune că ar fi fost racolat de Securitate și ar fi ajuns ofițer, ajungând chiar comandant la școala de ofițeri de la Băneasa. Ar fi murit în anul 1979 la București. Însă nu există surse oficiale care să confirme această informaţie.

Publicitate

Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:

1 Comentariu

  1. Publicitate

Lăsaţi un mesaj

Scrieţi comentariul
Vă rugăm să vă introduceţinu numele