Emil Racoviţă a fost unul dintre cei mai remarcabili oameni de știință români, care a lăsat o moștenire impresionantă în domeniile biologiei, zoologiei, speologiei și explorării antarctice. A fost primul român care a participat la o expediție științifică în Antarctica și este considerat fondatorul biospeologiei, știința care studiază viața din mediul subteran. A fost, de asemenea, un profesor influent, un cercetător prolific și un patriot devotat.

O copilărie și o tinerețe dedicate științei

Emil Racoviță s-a născut în data de 15 noiembrie 1868, în Iași. Şi-a petrecut copilăria la moșia familiei din satul Șurănești (în prezent, satul se numeşte Emil Racoviță, şi face parte din comuna Dănești, din judeţul Vaslui).

Mai apoi, tânărul Emil şi-a început educația primară avându-l ca învățător pe Ion Creangă. Şi-a continuat studiile la Institutele Unite, un liceu privat pentru băieți din Iași, unde a luat bacalaureatul în anul 1886. Acolo a fost coleg cu Grigore Antipa și i-a avut drept profesori, printre alții, pe istoricul Alexandru D. Xenopol, chimistul Petre Poni și geologul Grigore Cobălcescu.

Ulterior, a studiat dreptul la Universitatea din Paris, obținând o diplomă de licență în anul 1889. Cu toate acestea, nu a urmat o carieră juridică, ci s-a orientat spre științele naturii. A urmat şi cursurile Facultăţii de Științe din Universitatea Sorbona. Mentorul său a fost zoologul și biologul Henri de Lacaze-Duthiers, profesor la Sorbona și la Muzeul Național de Istorie Naturală al Franţei.

emil racoviţă
Emil Racoviţă – portret

Emil Racoviţă a obținut o diplomă de licență în științe în anul 1891, dându-şi doctoratul în anul 1896, cu o teză intitulată „Le lobe cephalique et l’encéphale des Annélides Polychète” (fr. „Lobul cefalic și encefalul anelidelor polichete”).

Racoviţă a lucrat la laboratoarele Arago, în cadrul stațiunii de biologie marină de la Banyuls-sur-Mer. Acolo a realizat o serie de scufundări la o adâncime de 10 m, fiind ajutat de un echipament Siebe-Gorman, pentru a cerceta viața subacvatică. Emil Racoviţă este protagonistul primei fotografii subacvatice care s-a păstrat până astăzi. Aceasta a fost realizată de fotograful francez Louis Marie Auguste Boutan.

• CITEŞTE ŞI:  Ce este urechea conopidă. De ce să nu superi un om cu o astfel de malformaţie

Emil Racoviţă: primul român în Antarctica

Ca un tânăr savant promițător, Racoviţă a fost ales să facă parte dintr-o echipă internațională de cercetare, care a plecat la bordul navei Belgica, condusă de către ofițerul belgian Adrien de Gerlache. Nava a părăsit portul Antwerp în data de 16 august 1897 și a navigat spre Polul Sud. A fost prima navă care a dat numele unei expediții antarctice. Cei 19 membri ai echipei erau de diverse naționalități, printre care și Roald Amundsen, care avea să cucerească Polul Sud în anul 1911.

Emil Racoviţă a fost primul cercetător care a colectat probe botanice și zoologice din zonele situate dincolo de Cercul Polar Antarctic. Românul studiat viața marină, ghețarii, clima și magnetismul terestru. A făcut 22 de ieșiri pe uscat, pentru a aduna date științifice, a efectua investigații și experimente.

Expediția a întâmpinat mai multe greutăți. Între 10 martie 1898 și 14 martie 1899, Belgica a fost prinsă între blocuri de gheață, făcând imposibilă continuarea navigației. A fost un an dificil pentru întreaga echipă. De exemplu, echipajul a trebuit să sape un canal de 75 de metri lungime printr-un strat de gheață de 6 metri grosime, pentru a genera o cale navigabilă spre un corp de apă.

Expediția s-a încheiat cu succes în data de 5 noiembrie 1899, când Belgica a ajuns în portul Punta Arenas din Chile. Emil Racoviţă a publicat rezultatele cercetărilor sale în două volume: „La vie des animaux et des plantes dans l’Antarctique” (fr. „Viața animalelor și plantelor în Antarctica”) în anul 1900 și „L’expédition antarctique belge” (fr. „Expediția antarctică belgiană”) în anul 1903.[sursa]

emil racoviţă
Emil Racoviţă: în centru, prima fotografie subacvatică, iar în dreapta o imagine din timpul expediţiei Antarctice

Emil Racoviţă, un pionier al biospeologiei

După ce s-a întors din Antarctica, Emil Racoviţă s-a dedicat studiului faunei din mediul subteran. A fost fascinat de adaptarea organismelor la condițiile extreme din peșteri și pânze freatice de apă. Ulterior, a fondat biospeologia ca o nouă ramură a biologiei și a elaborat principiile metodologice ale acesteia.

Publicitate
• CITEŞTE ŞI:  George Stinney Jr., copilul condamnat la moarte la doar 14 ani, deşi era nevinovat

Savantul român a explorat numeroase peșteri din Franța, Spania, Algeria și România. A descoperit specii noi de animale cavernicole și le-a descris morfologia, fiziologia și ecologia.

În anul 1904, savantul român a vizitat Insula Mallorca, din Spania. Acolo a descoperit, în peștera Cueva del Drach, noi specii de crustacee, acela fiind momentul în care, fascinat fiind de acest domeniu, Racoviiţă a renunţat la cercetarea oceanografică, dedicându-se exclusiv ecosistemelor subterane.

Ca o mărturie a importanţei cercetărilor sale, peste ani, autorităţile din Mallorca au amplasat, la intrarea în oraș, o statuie a omului de ştiinţă român. Ulterior, a publicat lucrarea monumentală Biospeologica (1907-1954), care cuprinde patru volume cu peste 2000 de pagini și peste 1000 de ilustrații.

Activitatea din România

În România, Emil Racoviţă s-a implicat în mod activ în dezvoltarea cercetării şi educaţiei ştiinţifice. A fost profesor şi cercetător la Universitatea din Cluj (1919-1947), unde a înfiinţat Institutul de Speologie (1920), primul de acest fel din lume. Între anii 1922-1926, Emil Racoviţă a fost senator, reprezentat al Universității din Cluj, iar între anii 1926 – 1929, a fost rector al Universității din Cluj. În aceeaşi perioadă, a fost preşedinte al Academiei Române (1926-1929) şi membru al mai multor academii şi societăţi ştiinţifice din Europa.

În total, a publicat peste 1000 de lucrări ştiinţifice în domeniile biologiei, zoologiei, speologiei, botanicii şi geologiei.

Emil Racoviţă este recunoscut ca un savant genial, dar un om modest şi generos. A fost căsătorit cu Hélène Boucard, alături de care a avut o căsnicie fericită. Cei doi au avut împreună trei copii: Renée Racoviță (n. 1908), Ion Racoviță (1909-1938) și Andrei Racoviță (n. 1911).

Savantul a donat o parte din averea sa pentru susţinerea cercetării ştiinţifice şi a educaţiei în România. A fost un patriot convins şi un susţinător al unităţii naţionale.

• CITEŞTE ŞI:  Top 10 al celor mai grei oameni din istorie. La propriu!

Emil Racoviţă, un model pentru generațiile viitoare

Emil Racoviţă a murit în data de 19 noiembrie 1947, la Cluj, după o lungă suferinţă cauzată de o boală cardiacă. A fost înmormântat în Cimitirul Hajongard din Cluj-Napoca.

Emil Racoviţă reprezintă o sursă de inspiraţie pentru toţi cei care iubesc ştiinţa şi natura. Savantul român a demonstrat în repetate rânduri cum se poate explora necunoscutul, cu pasiune şi curiozitate. A demonstrat posterităţii cum se poate contribui la progresul cunoaşterii cu rigurozitate şi creativitate şi a arătat cum se poate servi patria cu devotament şi onestitate.

Publicitate

Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:

Lăsaţi un mesaj

Scrieţi comentariul
Vă rugăm să vă introduceţinu numele