Elena Lupescu, amanta care i-a devenit soţie regelui Carol al II-lea

Elena Lupescu a fost un personaj foarte controversat, considerată a fi „mărul discordiei” în Familia Regală. Iar iubirea dintre Carol al II-lea al României şi ”Duduia”, aşa cum era poreclită Elena Lupescu, a rămas în istorie. Despre amanta roşcată s-a spus că ar fi fost „chipul păcatului încoronat în şuviţe roşii” sau „eminenţa cenuşie” din spatele celor zece ani de domnie ai lui Carol.

Viaţa timpurie a Elenei

Elena Magda Lupescu s-a născut în data de 3/15 septembrie 1899, la Iaşi, într-o familie de evrei nu foarte înstăriţi. Tatăl său a fost farmacistul Nicolae Grünberg, devenit apoi Lupescu, iar mama, Eliza Falk, a fost dansatoare la Viena.

Cu toate acestea, mai târziu, în memoriile sale, Elena a contestat informaţiile oficiale: „Sunt născută la Bucureşti, tatăl meu fiind român şi mama mea rusoaică. Tatăl meu era chimist. Nu suntem evrei, deşi s-a spus că suntem. Am prieteni foarte iubiţi printre evrei şi, dacă aş fi evreică, aş fi mândră de asta“.

În timpul Primului Război Mondial, fata cu părul roşu s-a măritat, la doar 16 ani, cu un locotenent de vânători de munte, pe nume Ion Tâmpeanu. Mariajul lor a fost unul scurt, din anul 1919 şi până în 1920. Elena şi fostul ei soţ se învârteau în acelaşi cerc cu aristocraţia română, iar acest lucru a prilejuit întâlnirea cu pe atunci Prinţul Carol. Nu se ştie exact când a început cea mai cunoscută poveste de dragoste românească a secolului XX, însă Elena şi Carol s-au văzut pentru prima dată mult mai devreme, pe când fata avea doar 9 ani.

Cert este că, în anul 1922, cei doi erau deja amanţi. Nimeni nu se gândea că legătura prinţului cu această femeie ar putea fi mai mult decât o aventură. Dar „Duduia” nu era doar frumoasă şi elegantă, ci deosebit de inteligentă, modernă şi dominatoare. Mulţi discutau despre cât de uşor reuşea să-l manipuleze pe viitorul rege, în favoarea ei. Abia atunci când regele a renunţat, în anul 1925, la succesiunea la tron, aruncând ţara într-o criză dinastică, pentru a se putea iubi în străinătate cu „Lupeasca“, Familia Regală a început s-o ia pe Elena în serios.

Cea mai bârfită doamnă din societatea românească de la începutului secolului XX, considerată o femeie de moravuri uşoare, vulgară şi indecentă, Elena a fost descrisă de mama lui Carol, Regina Maria, drept ”chipul păcatului încoronat în şuviţe roşii”. Ea s-a descris mai simplu, în memoriile scrise în perioada exilului cu Carol, în Franţa: ”Eu sunt femeia cu părul roşu care-l iubeşte cu patimă pe Carol”.

Cei doi îndrăgostiţi au fost legaţi printr-o iubire pătimaşă şi controversată care a făcut istorie mai bine de trei decenii, în ciuda tuturor împotrivirilor şi a problemelor întâmpinate. Despre veşnic îndrăgostitul şi nesăbuitul Carol s-a spus că ar fi fost bolnav de priapism, o boală foarte rară din cauza căreai avea un apetit sexual ieşit din comun. Despre provocatoarea Elena s-a spus că ar fi fost singura care a putut potoli poftele carnale ale principelui, fiind ea însăşi o femeie de moravuri uşoare. Speculaţiile privind relaţia de amor dintre cei doi au depăşit limitele imaginaţiei, atât în timpul vieţii lor, cât şi după moarte.

Prima întâlnire dintre Carol şi Elena Lupescu

Pe Carol l-a vrăjit părul roşu al Elenei, iar ea a fost impresionată de un gest copilăresc al principelui. La prima întânire dintre cei doi, principele i-a oferit o bomboană. Ea avea doar 9 ani, iar el 19. Astfel a început povestea de amor dintre Elena şi Carol, cu prilejul unei vizite făcute de copila Elena şi tatăl ei la Regina Elisabeta.

”Pe vremea aceea eu aveam 9 ani, iar Prinţul Carol 19. Cum a intrat valetul cu bomboanele, Prinţul Carol i-a luat cutia din mână şi întinzându-mi-o mi-a zis: Ai un păr foarte frumos. Voiam de mult să te cunosc. Brusca intervenţie ca şi complimentul copilăresc erau caracteristice principelui. Complimentul său mi-a plăcut foarte mult, căci una dintre marile mele vanităţi a fost părul. Mi-a spus «mănâncă» atât de brusc şi cu atâta energie, încât fără să mai spun ceva am luat o bomboană. Nu am apucat însă să mănânc bomboana şi Prinţul Carol mi-a oferit o alta. De data aceasta am şovăit însă. Atunci Prinţul Carol apucă o bomboană cu degetele sale şi mi-o puse în gură.”, a povestit însăşi Elena Lupescu în memoriile sale.

Aceasta a fost prima întâlnire dintre Elena Lupescu şi Principele Carol. El şi-a continuat viaţa amoroasă aventuroasă şi s-a căsătorit, într-un final, cu principesa Elena. Roşcata Lupescu s-a măritat, 7 ani mai târziu, fără să bănuiască că povestea ei cu Carol va continua. Cei doi s-au reîntâlnit în anul 1925.

”Poate că nici nu ne-am fi întâlnit, dacă nu s-ar fi întâmplat să luăm parte, atât eu, cât şi prinţul, la o recepţie în casa unui ataşat. Cum m-a văzut, prinţul s-a apropiat de mine spunându-mi: «Aş dori mult să reluăm vechea noastră prietenie». L-am privit lung şi văzându-l cât era de deprimat şi cât părea de obosit, m-am înduioşat şi nu i-am putut rezista. Şi fără niciun gând, fără să-mi treacă prin minte că mi-l voi face prieten, i-am răspuns din tot sufletul: «Te aştept mâine în apartamentul meu». Şi aşa a început să de dezvolte în sufltul meu de femeie sentimente noi pentru băiatul sfios care la prima noastră întâlnire căuta să mă hrănească cu bomboane.”, a mai spus Elena în dezvăluirile sale despre iubirea cu principele Carol.

Carol a renunţat la tron pentru Elena Lupescu

Această revedere i-a făcut pe cei doi îndrăgostiţi să nu mai ţină cont de reguli. Au fugit la Veneţia. Carol a renunţat chiar la succesiunea la tron. A cerut „să fie şters din registrul familiei regale şi să i se acorde dreptul de a trăi sub un alt nume”.

”Sunt tânăr. Nu mi-a fost niciodată teamă să muncesc, aşa că voi reuşi să-mi fac o viaţă proprie.”, i-a transmis îndrăgostitul Carol mamei sale, Regina Maria, într-o scrisoare trimisă de la Veneţia.

”Carol, fiul meu, aceasta este urarea de despărţire a mamei tale: ca să poţi să nu-ţi dai niciodată seama cât de hidos este actul pe care l-ai săvârşit şi în ce chip îngrozitor şi neomenos ai făcut ceea ce ai făcut. Lumea este mare, sunt mulţi rătăcitori pe pământ, mulţi nelegiuiţi, fii rătăcitori. Te duci printre ei, întoarce-ţi privirea spre cine şi cu cine? Nici eu, mama ta, nu o ştiu. Crezi că poate să fie pentru tine o fericire adevărată, chiar dacă pe noi ne părăseşti?”, fragment din scrisoarea trimisă lui Carol de mama sa, Regina Maria, după renunţarea principelui la tron.

„Este foarte adevărat că m-am ţinut strâns legată de el, dar oare care femeie nu ar fi făcut asta în locul meu, atunci când iubeşte un bărbat cu toată pasiunea, cu tot focul?”, aceasta a fost reacţia Elenei când a fost întrebată despre contribuţia sa la plecarea principelui din ţară.

Carol al II-lea al României a devenit Carol Caraiman. Tatăl său, regele Ferdinand a hotărât, în februarie 1926, ca fostului principe să i se elibereze un paşaport diplomatic cu acest nume.

În vreme ce în ţară renunţarea lui Carol la tron a creat mari agitaţii în lumea politică, cei doi şi-au trăit la Paris o adevărată lună prelungită de miere, deşi Carol încă o avea soţie în ţară, pe principesa Elena.

”Ardeam de dorinţa de a ne izola, să fim departe de toată omenirea, să nu vedem pe nimeni şi să nu fim văzuţi de nimeni. Dorinţă legitimă de altfel la doi inşi ce se iubesc cu adevărat.” , a mai scris Elena Lupescu în memorii.

În perioada trăită la Paris ca un cuplu normal, departe de intrigile şi scandalul din ţară, Elena a încercat să-l facă pe prinţ fericit. Amanta recunoaşte în memorii că dorul de Regina Maria i-a încreţit principelui fruntea în lunile din exil. Pentru a-l înveseli pe Carol, Elena Lupescu încerca să joace rol de mamă .

”Cei care nu-l cunosc şi-l cred pe Carol rece, sfidător şi încăpăţânat ar trebui să-l vadă serile în casa lui ce fericit se simte. Ceea ce cu adevărat îi lipseşte lui Carol este mama sa iubită. Uneori mă văd silită să-l tratez ca pe un copil. În astfel de momente mă cred într-adevăr mama sa şi încerc să-i îndrept gândul spre lucruri care să nu-l îndurereze.”, mai scria Elena Lupescu.

Amanta lăsată în exil

”Sunt momente în care mă simt cea mai nefericită femeie din lume. Sunt o alungată, sunt expatriată, sunt exilată de ţara mea pe care o iubesc.”, scria Elena din exil. Dorul de părinţi şi incertitudinea viitorului o chinuiau şi pe amantă în exil, nu numai pe principe.

În anul 1930, Carol a profitat de situatia politică instabilă din ţară şi s-a întors în România. Şi-a înlăturat fiul de pe tron, pe regele Mihai, şi s-a proclamat rege. Pe Elena Lupescu a lăsat-o la Paris, părăsirea ei fiind condiţia impusă lui Carol pentru revenirea pe tron. Lui Carol i s-a mai cerut să refacă căsătoria cu soţia sa, pricipesa Elena, mama regelui Mihai, de care se despărţise în anul 1928.

Se spune că hotărârea lui Carol de a reveni în ţară a adus-o la disperare pe amanta lăsată în exil. ”Dacă m-ai iubi, nu ai face asta. Fii cuminte. Nu mă înşela!”, îi scria Elena lui Carol după întoarcerea acestuia în ţară. Au stat despărţiţi doar câteva luni mai târziu. Elena s-a întors pe ascuns în România, iniţial la Sinaia, după care s-a instalat la Bucureşti.

Se spune că povestea de dragoste a celor doi, întreruptă după plecarea lui Carol din Franţa, ar fi fost reluată cu şi mai multă pasiune şi, din momentul întoarcerii Elenei în ţară, nimic nu i-a mai despărţit. În anul 1932, Carol îi cumpără Elenei o casă în cea mai selectă zonă a Capitalei, vilă despre care s-a spus că a devenit centrul intrigilor din România, în timpul domniei lui Carol.

Roşcata amantă a avut cea mai mare influenţă asupra regelui în cei zece ani de domnia. Regele îi spunea ”Duduia”, presa o numea ”Lupeasca”, iar cercurile politice o numeau ”eminenţa cenuşie” sau ”puterea din spatele tronului”.

”Punctul iniţial al tuturor mişcărilor sale este hotărârea absolută, încăpăţânată, nestrămutată de a menţine strânsa legatură cu doamna Lupescu. Oricine este împotriva acestei legături devine vrăjmaşul lui, oricine este pentru, prietenul lui”, scria Constantin Argetoianu despre influenţa Elenei Lupescu asupra regelui.

S-a spus că focoasa roşcată a profitat de iubirea regelui pentru ea şi l-a manipulat pe acesta să numească sau să demită miniştri, să-şi aranjeze rudele pe care le-a instalat în funcţii înalte. S-a mai spus despre Elena că a reuşit să strângă pe spatele amantului o avere impresionantă şi că ea ar fi fost chintesenţa camarilei lui Carol al II-lea.

Regele Mihai nu a acceptat-o pe Elena Lupescu

Elena Lupescu făcea parte din viaţa regelui Carol, ajungând să-i fie prezentată chiar şi micului Prinţ Mihai. Acestuia, Carol i-a cerut să i se adreseze Elenei cu apelativul „mamă“.

„În momentul în care am întâlnit-o pe Lupeasca, cum îi ziceam, nu aveam un sentiment precis decât că ştiam cine era, ce reprezenta ea, şi asta mă punea în defensivă. Încet-încet, după aceea, văzând fel de fel de lucruri, am putut s-o caracterizez, nu prea frumos, dar am spus că este o persoană cât se poate de vulgară.“, avea să mărturisească Regele Mihai într-un interviu din anul 2007.

Cu toate acestea, Elena i-a fost credincioasă lui Carol şi l-a urmat, din nou, în exil, atunci când acesta a fost nevoit să abdice în anul 1940.

Elena Lupescu a devenit soţia regelui Carol al II-lea

Se spune că cei doi au părăsit ţara într-un tren cu 12 vagoane, pline cu tablouri şi bogăţii. Cuplul s-a stabilit în Estoril, Portugalia, şi după şapte ani s-au căsătorit civil în Brazilia şi religios în Franţa. Elena era grav bolnavă la data căsătoriei şi Carol ar fi iniţiat oficializarea relaţiei pentru a îi îndeplini eterna ei dorinţă, aceea de a-i deveni soţie.

Amanta cu părul roşu, Elena, şi-a văzut visul cu ochii la vârsta de 50 de ani. A devenit soţia regelui Carol al II-lea la 24 de ani de la debutul furtunoasei poveşti de iubire. Elena Lupescu a primit titlul de Principesă de Hohenzollern şi a devenit moştenitoarea averii lui Carol al II-lea. Carol a mai trăit pînă în data de 3 aprilie 1953. În acest moment Elena Lupescu i-a făcut soţului său o ultimă declaraţie de dragoste: „Adieu, amour de ma vie!“.

”Aş vrea să mor!”, a spus Elena Lupescu după ce a rămas fără iubirea vieţii ei, însă nu s-a întâmplat aşa. I-a supravieţuit lui Carol încă două decenii în care a refuzat să-şi refacă viaţa. La 82 de ani, în data de 29 iunie 1977, s-a stins din viaţă în Portugalia. Şi-a dorit ca cenuşa să-i fie îngropată la picioarele soţului ei.

Rămăsiţele pământeşti ale lui Carol şi ale Elenei Lupescu au fost aduse în România în anul 2003. Deşi ultima dorinţă a Elenei a fost să-şi doarmă somnul de veci la picioarele celui pe care l-a iubit, cei doi au fost îngropaţi în morminte diferite, la o distanţă de 450 de metri, în curtea mănăstirii Curtea de Argeş. Relaţia lor tumultuoasă a supravieţuit timpului şi continuă să stârnească interes şi în zilele noastre.