De ce unii copii învaţă să vorbească mai devreme decât alţii? Părinţii îşi pun adesea această întrebare şi se îngrijorează atunci când copilul lor nu începe să vorbească la aceeaşi vârstă la care alţi copii o fac. Deşi pare un motiv de îngrijorare, explicaţia este oarecum simplă. De exemplu, Albert Einstein a început să vorbească la vârsta de 3 ani, destul de târziu dacă facem o comparaţie cu vârsta medie la care copiii încep să vorbească.

Primii patru ani de viață sunt critici pentru dezvoltarea limbajului, iar viteza cu care copiii învață să vorbească variază semnificativ. Majoritatea copiilor rostesc cuvinte singulare la vârsta de 18 luni și progresează către expresii și propoziții mai complexe în jurul vârstei de doi sau trei ani, însă unii copii învață să vorbească mai devreme.

Psihologul Elika Bergelson, de la Universitatea Harvard, s-a întrebat care sunt acele diferențe individuale care duc la acest spectru de abilități. Un studiu recent, bazat pe observații pe acest subiect, a adus rezultate surprinzătoare.[sursa]

La studiu au participat 1.001 copii cu vârsta de sub patru ani. Bergelson și o echipă internațională de psihologi au fost surprinși să nu găsească nicio legătură între cât de mult vorbea un copil în timpul zilei și genul său, statutul socioeconomic sau nivelul de expunere la mai multe limbi.

În schimb, cercetătorii au descoperit că cei mai vorbăreți copii din studiul global erau aceia care auzeau, la rândul lor, mai multe conversații cu adulții, o influență având și factori precum vârsta și problemele clinice, cum ar fi prematuritatea sau dislexia.[sursa]

De ce unii copii învaţă să vorbească mai devreme
De ce unii copii învaţă să vorbească mai devreme decât alţii? Această întrebare îi frământă pe părinţii care îşi creează tot felul de scenarii

De ce unii copii învață să vorbească mai devreme

„De multe ori, dezvoltarea lentă a limbajului le-a fost atribuită părinților din medii socioeconomice mai scăzute care le oferă mai puțină stimulare copiilor lor (văzută dintr-o perspectivă occidentală și de clasă mijlocie), ducând la apeluri pentru intervenții comportamentale care să încerce să o mărească.”, scriu Bergelson și colegii săi.

• CITEŞTE ŞI:  10 fotografii impresionante, din timpul construirii celor mai faimoase monumente

„Susținătorii unor astfel de intervenții ar putea evidenția corelația noastră dintre conversația adultă și vorbirea copilului; criticii ar putea sublinia în schimb descoperirea noastră că statutul socioeconomic nu a fost semnificativ în analizele noastre principale și nici în oricare alte reanaliză pe care am încercat-o.”, a adăugat ea.

De ce unii copii învață să vorbească mai devreme? Sunt necesare mai multe studii pentru a stabili care interpretare este corectă. Rezultatele studiului nu pot dezvălui de ce vorbirea copiilor și conversațiile adulților sunt atât de strâns legate, dar există câteva explicații posibile. Copiii care vorbesc mai mult pot solicita mai multe conversații de la adulți sau ar putea fi faptul că un mediu cu mai multe convorbiri promovează mai mult vorbitul în rândul copiilor.

Ce au aflat cercetătorii

Studiul condus de Bergelson acoperă 12 țări și 43 de limbi, și include atât zone regionale, cât și zone urbane. Sunetul pentru studiu a fost colectat prin reportofoane purtabile, care au fost plasate pe copii de diferite vârste și abilități, cu vârste între două luni și patru ani.

Folosind învățarea automată pentru a analiza peste 40.000 de ore de înregistrări, Bergelson și colegii săi au testat o varietate de factori care ar putea influența de câte ori și cât de devreme un copil bolborosește sau rostește silabe, cuvinte sau propoziții. În cele din urmă, echipa nu a găsit nicio asociere semnificativă între numărul de vocalizări făcute de un copil într-o zi și genul sau statutul socioeconomic, determinat de nivelul de educație al mamei.

În schimb, rezultatele arată că, la sub 4 ani, copiii produc în jur de 66 de vocalizări în plus pe oră pentru fiecare an de dezvoltare. Acest lucru era de așteptat, deoarece vârsta este strâns legată de dezvoltarea cognitivă, dar a existat și un alt factor care a arătat un efect surprinzător de puternic: copiii care au auzit mai multe conversații de la adulți au vorbit mai mult și ei.

Publicitate
• CITEŞTE ŞI:  Pun pariu că vei fi uimit de ce poate face această cioară inteligentă! (VIDEO)

În medie, pentru fiecare 100 de vocalizări ale adulților auzite de un copil într-o oră, acel copil a produs cu 27 de vocalizări mai mult. Efectul „conversației adulte” a crescut cu 16 vocalizări cu fiecare an de dezvoltare a copilului. Pentru a pune în perspectivă semnificația acestui efect, copiii din studiu care au arătat o dezvoltare neobișnuită a limbajului, cum ar fi dislexia, au produs cu 20 de vocalizări mai puțin pe oră comparativ cu ceilalţi copii. În fiecare an, această diferență s-a mărit cu aproximativ 8 vocalizări pe oră.

Studiul actual a numărat doar sunetele făcute în timpul zilei, ceea ce înseamnă că nu a examinat sofisticarea limbajului utilizat de copii. Ca rezultat, factorii socioeconomici sau de gen pot afecta în continuare unele elemente ale dezvoltării limbajului care sunt trecute cu vederea în acest studiu.

Copiii crescuți în gospodării cu un nivel socioeconomic mai ridicat, de exemplu, ar putea avea părinți care le citesc mai mult, ceea ce ar putea să le sporească vocabularul sau dezvoltarea gramaticală.

Bergelson recunoaște că studiul său recent a folosit o abordare ”grosieră” care poate să nu surprindă unele detalii mai fine. „Este o estimare a algoritmului a cât de mult vorbește sau aude copilul. Dar cred că este o abordare complementară la ceea ce altfel este o muncă foarte consumatoare de timp și limitată de eșantion.”, a declarat ea pentru Harvard Gazette.[sursa]

Publicitate
• CITEŞTE ŞI:  A fost descoperită cea mai mare groapă comună din Europa. 1000 de schelete au fost găsite de arheologi

Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:

Lăsaţi un mesaj

Scrieţi comentariul
Vă rugăm să vă introduceţinu numele