50 de curiozităţi despre creier, organul care nu doarme niciodată

Într-o lume plină de enigme și minuni, creierul uman rămâne una dintre cele mai fascinante frontiere ale cunoașterii. Este un organ remarcabil, capabil să desfășoare operațiuni complexe, să stocheze amintiri și să genereze gânduri creatoare. Deşi există incredibil de multe lucruri fascinante despre acest organ, am pregătit o listă de curiozităţi despre creier, pe care cei curioşi cu siguranţă le vor găsi foarte interesante.

50 de curiozităţi despre creier

1. Creierul, denumit şi encefal, reprezintă partea sistemului nervos central aflată în interiorul craniului. El controlează numeroase funcții ale organismului precum bătăile inimii, mersul, generarea de gânduri și emoții. Creierul la animalele vertebrate este protejat de cutia craniană, fiind căptușit cu o membrană.

2. Un creier obişnuit reprezintă doar 2% din greutatea totală a corpului nostru, dar foloseşte 20% din consumul total de energie şi oxigen. De asemenea, creierul utilizează în jur de 20% din sângele total al organismului.

3. Într-un creier uman există între 85 și 100 miliarde de neuroni, fiecare dintre ei având circa 10.000 de conexiuni. O bucată de ţesut cerebral de mărimea unei granule de nisip conţine în jur de 100.000 de neuroni şi 1 miliard de sinapse care comunică între ele.

4. Creierul uman este format din 60% grăsime, ceea ce îl face unul dintre cele mai grase organe din corp. Astfel, aproximativ 25% din colesterolul organismului se află în creier. Fără un nivel adecvat de colesterol, celulele creierului mor. 

5. Encefalul funcționează ca un sistem centralizat complex la un nivel superior, ce coordonează comportarea organismului în funcție de informațiile primite. De fapt, nu toate informațiile de la nervii periferici ajung până la scoarța cerebrală ci, prin împletiturile nervilor (plexuri), sunt reținute în unii centri nervoși externi, precum măduva spinării sau bulbul rahidian. Aşadar, la unele informații reacționăm inconștient, prin reflexe.

6. Este nevoie de doar 2% de deshidratare pentru a îți afecta atenția, memoria și alte abilități cognitive. 90 de minute de deshidratare pot micșora temporar creierul la fel de mult ca un an de îmbătrânire.

7. În creier nu există nociceptori (neuroni senzoriali care răspund la stimuli dăunători sau potențial dăunători), prin urmare, leziunile la nivelul țesutului cerebral nu provoacă durere. Acesta este motivul pentru care multe operații pe creier deschis pot avea loc în timp ce pacientul este treaz și discută cu medicii. De fapt, atunci când a fost introdusă pentru prima dată, chirurgia în stare de veghe a fost considerată o metodă extrem de utilă, deoarece le permitea chirurgilor să se asigure că distrug doar țesutul epileptogenic sau tumoral, fără a afecta zonele funcționale și vitale din jur.

8. Se estimează că, în medie, creierul generează aproximativ 50.000 de gânduri pe zi. Este îngrijorător faptul că, la majoritatea oamenilor, circa 70% dintre aceste gânduri sunt negative.

9. Doar 5 minute fără oxigen pot cauza leziuni iremediabile creierului. Din acest motiv, creierul are nevoie de un aport constant de oxigen.

10. Înfometarea induce canibalismul celulelor cerebrale. Atunci când sursele de energie din creier sunt puține, în hipotalamus se activează o cale numită „autofagie” (cuvânt grecesc pentru autodigestie), ceea ce duce la eliberarea de semnale de foame care determină căutarea de hrană și mâncarea.

11. La animalele cu un sistem nervos superior, precum omul, există un sistem nervos autonom, care funcționează independent de sistemul nervos central (din creier).Acest sistem nervos autonom coordonează mai rapid, ușurează activitatea creierului, care ar fi supraîncărcat de informații, putând ajunge la blocarea activității cerebrale (inhibiția corticală). Printre astfel de reflexe ale sistemului nervos vegetativ se pot aminti: respirația, activitatea cardiacă, digestia, excreția, setea și reproducerea.

12. Creierul nu doarme niciodată. Chiar și în timpul somnului, creierul rămâne activ, coordonând funcții vitale ale corpului și procesând informații. În timpul somnului, creierul trece prin diferite faze, inclusiv somnul REM (Rapid Eye Movement) și somnul non-REM, fiecare având roluri specifice în regenerarea și consolidarea memoriei. Deși creierul nu “doarme” în sensul tradițional, el are nevoie de odihnă pentru a funcţiona eficient.

13. Creierul adolescenților nu este complet format. Abia în jurul vârstei de 25 de ani creierul uman ajunge la maturitate deplină.

14. Materia cenuşie a creierului este compusă din neuroni, care adună şi transmit semnalele, iar materia albă este formată din dendrite şi axoni, o reţea prin prin intermediul căreia neuronii transmit semnalele lor.

15. Deşi avem impresia că nu ne aducem aminte prea multe lucruri din trecutul nostru sau, în orice caz, nu atât de multe pe cât am dori, creierul uman poate stoca o cantitate incredibilă de informații pe termen lung. Se estimează că memoria umană poate depăşi capacitatea de stocare a celor mai avansate dispozitive de stocare digitală. Dacă creierul unui om ar funcționa ca un aparat digital de înregistrare, ar fi capabil să stocheze mai multe videoclipuri decât cele care pot fi găsite pe YouTube și ar dura echivalentul a 100 de ani.

16. Copiii au cutiile craniene mari în raport cu restul corpului pentru a putea să menţină creşterea rapidă a creierului lor. Dimensiunea creierului unui copil de doi ani constituie 80% din mărimea creierului unui om adult.

17. Celulele nervoase din creierul fătului se dezvoltă cu o rată de 250.000 de neuroni pe minut în primele luni ale sarcinii.

18. Cortexul cerebral (materia cenuşie) se face mai gros pe măsură ce învăţăm să-l utilizăm. Un mediu stimulativ pentru copil poate creşte capacitatea lui de a învăţa cu 25% sau o poate scădea în cazul unui mediu mai puţin stimulativ.

19. Copiii care învaţă două limbi străine înainte de vârsta de cinci ani îşi modifică structura creierului, iar la maturitate au o materie cenuşie mai dezvoltată.

20. Dacă celulele creierului ar fi înlocuite periodic, la fel ca celulele pielii sau ale ficatului, oamenii de știință presupun că ne-am pierde amintirile și am fi complet diferiți de sinele nostru anterior.

21. În general, creierul bărbaţilor este cu 10% mai mare decât cel al femeilor, chiar şi luând în cont dimensiunile mai mari a corpului.

22. Creierul omului de Neanderthal era cu 10% mai mare decât cel al oamenilor moderni (homo sapiens).

23. Atunci când o persoană se îmbată până la „black-out”, ea nu uită ce s-a întâmplat. Creierul lor devine confuz și își pierde temporar capacitatea de a înregistra noi amintiri.

24. Fenomenul Déjà vu (expresia franceză care înseamnă „deja văzut”, care se referă la experiența de a simți că o situație din prezent pare să fi fost trăită deja anterior) nu a fost niciodată explicat pe deplin, deși unii oameni de știință cred că o eroare neurologică face ca o experiență să fie înregistrată în memorie înainte de a ajunge la conștiință.

25. Oamenii cresc mai repede noaptea decât în timpul zilei, deoarece o mică parte a creierului, denumită glanda pituitară, eliberează un hormon de creștere pe durata nopţii, în timp ce o persoană doarme.

26. Executarea mai multor sarcini în acelaşi timp ne face mai puţin productivi. Atunci când avem impresia că faceţi mai multe sarcini în acelaşi timp, creierul nostru pur şi simplu se comută rapid de la o sarcină la alta. Acest lucru duce la scăderea intervalului atenţiei, capacităţii de a învăţa, a performanţelor şi a memoriei pe termen scurt.

27. Există fenomene rare cunoscute sub numele de sinestezie, în care stimulii unui anumit simț provoacă automat percepții în alt simț. De exemplu, o persoană ar putea vedea culori atunci când aude sunete sau asociază anumite arome cu forme geometrice.

28. Cele două emisfere ale creierului au funcții specializate. De exemplu, emisfera stângă este adesea asociată cu limbajul și raționamentul logic, în timp ce emisfera dreaptă se concentrează mai mult pe procesele creative și spațiale.

Curiozităţi despre creier: sportul şi memoria

29. Exercițiul fizic nu este benefic doar pentru corp, ci și pentru creier. Activitatea fizică regulată stimulează creșterea noilor neuroni și consolidează conexiunile existente, contribuind astfel la funcționarea cognitivă îmbunătățită. Creierul poate continua să formeze noi celule cerebrale prin intermediul unui proces cunoscut sub numele de neurogeneză. 

30. Memoria este considerată mai degrabă o activitate sau un proces decât să fie asociată cu o anumită zonă a creierului. Orice amintire creată este deconstruită și distribuită în diferite părți ale creierului. Apoi, pentru ca amintirea respectivă să fie reactivată, trebuie reconstruită din fragmentele individuale ale memoriei. 

31. Potrivit unei cercetări efectuate la Universitatea Cambridge, ordinea literelor dintr-un cuvânt scris nu contează prea mult pentru creier. Atâta timp cât prima și ultima literă se află în locul potrivit, creierul tău poate rearanja literele pentru a forma cuvinte la fel de repede cum poți citi. Acesta este motivul pentru care cei mai mulți oameni pot da cu ușurință un sens acestei încurcături de litere: „Aniticpăm cotniunu ceea ce vedem, azui sau smiți în conitunare”.

32. Mirosurile pot declanșa amintiri puternice și emoții, datorită conexiunii strânse dintre centrii olfactivi și zona creierului responsabilă cu stocarea amintirilor, numită hipocampus.

33. Oamenii de știință din domeniul creierului au identificat cerebelul ca fiind partea creierului care ne împiedică să ne gâdilăm singuri. Acest lucru ne ajută să distingem între senzațiile așteptate și cele neașteptate.

34. Credința în eficacitatea unui tratament poate activa regiuni ale creierului responsabile cu reducerea senzațiilor de durere. Acest fenomen este cunoscut sub numele de efect placebo și evidențiază puterea minții asupra percepției durerii.

35. Atunci când zâmbim, creierul nostru eliberează endorfine, neurotransmițători asociați cu starea de bine și reducerea stresului. Zâmbetul are, astfel, un impact pozitiv asupra sănătății mintale.

36. Mitul popular precum că noi folosim doar 10% din creierul nostru este total greşit. Scanările creierului arată în mod clar că noi de cele mai multe ori folosim cea mai mare parte a creierului nostru, chiar şi atunci când dormim. 

37. După cum spuneam, creierul practic nu doarme niciodată. De fapt, gândirea abstractă și rezolvarea problemelor pot avea loc în timpul somnului. Mai mult decât atât, unele dintre cele mai creative idei și soluții la probleme au fost concepute în stadiile de somn cu vise.

38. Creierul din cap nu este unicul creier din organism. Există un „al doilea creier” situat în intestin, care conţine circa 100.000 de neuroni. Flora intestinală este responsabilă pentru producerea a peste 30 de neurotransmiţători, inclusiv „molecula fericirii”, serotonina.

39. În fiecare minut, între 750-1.000 de mililitri de sânge circulă prin creier. Acest lucru este suficient pentru a umple o sticlă de vin sau o sticlă de suc de un litru.

40. Peste 140 de proteine din creier sunt afectate negativ de expunerea la frecvenţele electromagnetice, cum ar fi cele emise de telefonul mobil  şi alte dispozitive electronice.

41. Alcoolul nu ucide celulele creierului. Ceea ce poate face consumul excesiv de alcool este să deterioreze țesutul conjunctiv de la capătul neuronilor.

42. Creierul produce o jumătate de cană de lichid în fiecare zi. Acesta plutește în această baie de lichid cefalorahidian care acționează ca un amortizor pentru a împiedica creierul să fie zdrobit de propria greutate. 

43. Creierul lui Albert Einstein a cântărit 1.230 de grame – cu 10% mai mic decât media de 1.360 de grame. Cu toate acestea, densitatea neuronală a creierului său era mai mare decât media. 

Într-un act bizar care a stârnit atât controverse cât și mirare, patologul care a efectuat autopsia lui Albert Einstein, Thomas Stoltz Harvey, a fost implicat într-un furt incredibil de dimensiuni mici, dar cu implicații monumentale. După moartea geniului, Harvey a păstrat creierul lui Einstein fără consimțământul familiei și fără să respecte protocoalele standard. În loc să se limiteze la sarcina sa de a investiga cauza morții, Harvey a împărțit creierul în numeroase fragmente și l-a păstrat într-un borcan cu formaldehidă. L-a studiat în următoarele decenii, încercând să afle secretul genialităţii. Fără succes.

44. Creierul uman generează aproximativ 20 de wați de electricitate.  Acest lucru este suficient pentru a alimenta câteva becuri LED de putere mică.

45. Ascultarea muzicii poate activa multiple zone ale creierului, inclusiv cele implicate în emoții, limbaj și mișcarea. Studiile arată că învățarea unui instrument muzical poate stimula dezvoltarea creierului, îmbunătățind memoria și coordonarea motorie.

46. Se estimează că mai mult de 100.000 de reacţii chimice au loc la fiecare secundă în creier.

47. În creier se desfășoară o bătălie continuă, o bătălie pentru spațiul cortical. Termenul științific și mai civilizat pentru această bătălie este „plasticitate competitivă” sau „neuroplasticitate”, iar rezultatul ei este dictat de principiul central al „darwinismului neuronal”: supraviețuirea celui mai ocupat. Cu alte cuvinte, regiunile creierului dedicate unor funcții diferite, concurează între ele, ceea ce duce la preluarea zonelor mai puțin active de către zonele mai active. De exemplu, cortexurile senzoriale ale persoanelor care sunt private congenital de un simț prezintă o plasticitate considerabilă și pot fi recrutate pentru a procesa informații de la alte modalități care rămân intacte. Pentru a ilustra mai bine acest lucru, să luăm în considerare studiul lui Almeida et al., care arată că în creierul persoanelor surde congenital (dar nu și în creierul participanților care aud), anumiți parametri ai stimulilor vizuali au fost reprezentați în cortexul auditiv. Altfel spus, lipsa stimulării auditive a făcut ca zona de procesare respectivă să fie „înghițită” din punct de vedere funcțional de zonele de procesare vizuală activate în mod constant. Se pare că zicala despre creier „folosește-l sau pierde-l” este adevărată.

48. După cum am menţionat, creierul începe să-si încetinească dezvoltarea la vârsta de 24 de ani, dar atinge vârfuri pentru diferite abilități cognitive la vârste diferite. De fapt, la orice vârstă, este posibil să devii mai bun la unele lucruri și mai slab la altele. Un caz extrem este cel al abilităților de vocabular, care poate atinge vârful chiar la sfârșitul vieții, la începutul vârstei de 70.

49. Oamenii din antichitate credeau că alte organe, inclusiv stomacul și inima, erau mai importante decât creierul. În timpul procesului de mumificare (un proces prin care un cadavru este conservat, deoarece se credea că ajută pe cineva să ajungă în viața de apoi și se credea că, pentru a avea o viață de apoi, persoana moartă ar trebui să își recapete corpul), vechii egipteni scoteau bucăți de creier prin nas cu un cârlig lung de fier și le aruncau. Totuși, păstrau stomacul, ficatul, intestinele și inima.

50. Aristotel (384 î.Hr. – 322 î.Hr.) credea că centrul gândirii este inima și că funcția creierului este doar aceea de a răcori inima.

Creierul uman rămâne un teritoriu vast și enigmatic, cu abilități remarcabile și misterioase, care continuă să fascineze omenirea. Capacitatea sa de a se adapta, de a crea și de a stoca informații, precum și influența sa asupra experienței umane, ridică întrebări complexe și invită la explorarea continuă a acestui centru de comandă al existenței noastre. Pe măsură ce ştiinţa avansează și dezvăluie noi aspecte ale funcționării sale, se conturează un peisaj cognitiv plin de promisiuni și provocări. Creierul, cu toate misterele sale, nu doar că ne definește ca ființe umane, ci ne şi împinge să ne întrebăm și să descoperim mai multe despre această bijuterie biologică care a dat naștere la idei, artă și cunoaștere, făcând lumea să devină ceea ce este astăzi.