Broasca de sticlă: cum devine transparentă broscuţa pentru a scăpa de prădători

Broasca de sticlă are o abilitate neobişnuită, aceasta devenind în mare parte transparentă în timp ce doarme. Corpul şi membrele ii devin translucide, iar broasca îşi foloseşte această „superputere” pentru a se camufla in mediul sau periculos.

Această specie de broască, denumită ştiinţific Hyalinobatrachium fleischmanni, este cunoscută de mult timp în lumea ştiinţifică. Ceea ce nu ştiau oamenii de ştiinţă şi încă încearcă să înţeleagă pe deplin, este modul în care aceasta devine transparentă.

Cercetările recente au descoperit că broasca este capabilă să închege sânge în corpul său fără a fi afectată negativ de cheaguri. Aceste descoperiri ar putea ajuta la înțelegerea medicală a cheagurilor de sânge, o afecțiune gravă comună în rândul oamenilor.

Broasca de sticlă, care cântărește doar în jur de 70-80 de grame și are o lungime de 2-3 cm, își petrece zilele dormind pe frunzele verzi din pădurile tropicale.

Pentru a scăpa de atenția prădătorilor, ciudata creatură se face transparentă în proporție de 61%. Transparenţa este o formă comună de camuflaj întâlnită în rândul vieţuitoarelor acvatice, însă este rară pe uscat.^[sursa]

„Dacă întoarceți aceste broaște, le puteți vedea inima bătând. Puteți vedea prin piele și puteți vedea mușchii, majoritatea cavității corpului este cu adevărat transparentă.”, a declarat Jesse Delia, cercetător la Muzeul de Istorie Naturală din New York, pentru BBC News.

Acum, cercetările realizate de Jesse Delia și Carlos Taboada, de la Universitatea Duke, SUA, au descoperit modul în care broaștele de sticlă îndeplinesc această funcție foarte neobișnuită.

Broasca de sticlă, o creatură neobişnuită

Oamenii de știință le-au măsurat opacitatea și au descoperit că broasca de sticlă adună sânge în ficatul lor.

„Ele adună cumva majoritatea globulelor roșii în ficat, așa că sunt eliminate din plasmă.”, dar plasma circulă în continuare, a explicat Delia, subliind că broaştele fac asta fără să se producă un cheag de sânge.

Până la 89% din celulele sanguine ale animalului sunt aduse laolaltă, aproape dublând dimensiunea ficatului și permițând broaștei să devină transparentă.

Noaptea, când broscuţa dorește să redevină activă pentru a vâna sau a se împerechea, pune eliberează celulele roșii din ficat, care se micșorează din nou, iar globulele revin în fluxul sangvin.

„Broaștele de sticlă sunt bine cunoscute pentru transparența ridicată a mușchilor și a pielii ventrale, prin care sunt vizibile oasele și organele interne. Am descoperit că aceste țesuturi transmit până la 95% din lumina vizibilă, menținând în același timp funcții precum locomoția și vocalizarea. Această transparență este adaptivă, deoarece camuflează broaștele de sticlă de prădători în timp ce amfibienii dorm pe vegetație în timpul zilei.”, conform lui Carlos Taboada.

Taboada a mai explicat că broasca este capabilă să coaguleze sânge atunci când este necesar, de exemplu atunci când este rănită. Această capacitate de a acumula și coagula în mod selectiv sângele este „superputerea” creaturii, spune el, și ar putea deschide ușile către o mai bună înțelegere a coagulării sângelui în general.

La majoritatea animalelor, coagularea sângelui duce la cheaguri care poate pune viața în pericol, de exemplu, ducând la atacuri de cord la oameni. Cu toate acestea, cercetătorii au subliniat faptul că utilizarea practică a acestor cunoștințe în medicina umană ar putea dura câteva decenii.