Bogdan al III-lea cel Orb a fost fiul lui Ştefan cel Mare şi al Mariei Voichiţa. Aceasta din urmă a fost fiica domnitorului Țării Românești, Radu cel Frumos, nepoata lui Vlad Dracul și strănepoata lui Mircea cel Bătrân.

Bogdan s-a născut în data de 9 martie 1479, la Huși, iar la moartea tatălui său, în anul 1504 avea aproape 25 de ani. A stat pe tronul Moldovei vreme de 13 ani, până în data de 20 aprilie 1517.

Bogdan a fost căsătorit de trei ori, soțiile sale fiind Anastasia, Stana și Ruxandra, cea din urmă fiind fiica domnului muntean Mihnea cel Rău. A avut copii doar din relații ilegitime. Trei dintre aceștia au ajuns pe tronul Moldovei, respectiv Ștefăniță Vodă, Alexandru Cornea și Alexandru Lăpușneanu.

Bogdan al III-lea cel Orb şi relaţia cu Polonia

În momentul în care a preluat domnia, Bogdan al III-lea cel Orb a și avut motive de luptă cu polonezii. A cerut mâna Elisabetei, sora regelui Poloniei, căruia îi dăruise și două cetăți, dar a fost refuzat în două rânduri. Din acest motiv, domnitorul moldovean a atacat şi a pustiit întinse teritorii aparţinând Poloniei.

În cele din urmă, s-au înţeles asupra căsătoriei, dar cu unele promisiuni favorabile în ceea ce privește catolicismul în Moldova. Acest lucru se întâmpla în anul 1506.

bogdan al III-lea cel orb

Curând după aceea, regele Poloniei a murit, iar succesorul acestuia nu a mai aprobat căsătoria. Acest lucru a provocat o serie de devastări reciproce, până la 4 octombrie 1509, când Bogdan al III-lea a fost învins pe Nistru, lângă Hotin. S-a făcut pace în data de 17 ianuarie 1510, iar Bogdan a renunțat la căsătorie în schimbul unor avantaje politico-economice, respectiv cedarea Pocuției de către Bogdan în favoarea Poloniei.

• CITEŞTE ŞI:  Testamentul regelui Ferdinand I al României, un document mişcător

De asemenea, şi relațiile cu Țara Românească au fost încordate, deoarece domnii munteni susțineau anumiți pretendenți la tronul Moldovei. În anul 1507, o oaste munteană condusă de către Radu cel Mare a prădat regiunea Putnei. Radu cel Mare îl susținea la tronul Moldovei pe Roman și urmărea îndepărtarea lui Bogdan din fruntea țării. Bogdan, însă, a ripostat și a prădat zona Râmnicului. Cei doi s-au împăcat în urma intervenţiei mitropolitului Țării Românești, Maxim, rudă cu ambii, acesta invocând tocmai argumentul rudeniei și al folosirii unei limbi comune.

Năvala tătarilor în Moldova

Între anii 1510-1513, tătarii au prădat de mai multe ori Moldova. Au produs mari pagube, cele mai mari fiind incendierea Iașului și luarea în robie a aproximativ 70.000 de oameni.

În noiembrie 1510, Bogdan al III-lea cel Orb a preîntâmpinat o nouă năvală din partea tătarilor. Marele pericol reprezentat de tătari a devenit devastator în anul 1511, atunci când aceștia au reuşit să ocupe țara.

În anul 1514, logofătul Tăutu a fost trimis la Poartă pentru a închina de bunăvoie Moldova, în condiții cvasi-identice cu cele ale Munteniei, respectiv autonomie sub toate aspectele, recunoașterea suzeranității otomane și plata unui peșcheș anual, în valoare de 8.000 de galbeni. În acest fel, Bogdan al III-lea cel Orb a scăpat ţara de pericolul tătăresc și de alti dușmani, care astfel, deveneau dușmanii Porții.

De ce era numit Bogdan al III-lea cel Orb

Deşi a fost numit „cel Orb”, datele privitoare la sluțenia lui Bogdan provin de la cronicarii poloni. Niciun document intern nu consemnează un astfel de lucru. Abia în secolul al XVII-lea, cronicarul Grigore Ureche l-a numit în letopisețul său „Bogdan Vodă cel Orb și Grozav” (cu sensul de groaznic la înfățișare sau grozav, extraordinar în timpul luptelor).

Publicitate
• CITEŞTE ŞI:  Mircea Ciobanul: de la vânzarea de oi, ajuns pe tronul Ţării Româneşti

Bogdan era orb la un ochi, posibil în urma bătăliei de la Codrii Cosminului, din anul 1497. Grigore Ureche s-a folosit de informațiile cronicarilor polonezi, care erau subiective, defectul avut de voievodul român fiind folosit exagerat de regele Poloniei drept pretext pentru anularea logodnei dintre sora sa și Bogdan.

Bogdan al III-lea cel Orb a murit în data de 20 aprilie 1517, la Huși, fiind înmormântat la Mănăstirea Putna. Avea 38 de ani. La tron i-a urmat fiul său, Ştefăniţă Vodă.

Publicitate

Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:

Lăsaţi un mesaj

Scrieţi comentariul
Vă rugăm să vă introduceţinu numele