Unii au crezut că Turcul mecanic este o mașinărie inventată înaintea timpurilor sale, dotată cu un fel de inteligenţă artificială pe atunci neînţeleasă, având în vedere că acţiunea s-a desfăşurat în urmă cu 250 de ani. Dar realitatea a fost mult mai amuzantă.

În anul 1997, supercomputerul Deep Blue al IBM a intrat în istoria inteligenței artificiale (IA), devenind prima mașinărie care a învins un campion mondial la şah: pe marele maestru Garry Kasparov.

Deși Kasparov a mai remizat alte două partide cu Deep Blue și a câștigat alte trei, aceasta a fost o realizare impresionantă pentru inteligența artificială. Șahul este un joc extrem de complex decât Go, cu un număr ridicol de mare de variante posibile. Aşadar, maşinăria care ar fi programată în acest sens, ar trebui să cunoască un răspuns la orice mutare posibilă din partea adversarului şi să anticipeze direcţia în care acesta îşi îndreaptă jocul. Complicat.

Pentru a învinge oamenii cu o mașinărie a fost nevoie de decenii de evoluții în domeniul informaticii, urmate, în cazul computerului AlphaZero de la Google, de patru ore de învățare a regulilor și de învățare a jocului.

Așadar, în anul 1770, când un anume Wolfgang von Kempelen a prezentat lumii un automat de șah care învingea oamenii, poate că oamenii ar fi trebuit să fie puțin mai sceptici decât au fost.[sursa]

turcul mecanic
Turcul mecanic

Turcul mecanic, „maşina” de şah care învingea pe oricine

Automatul de şah denumit „Turcul mecanic”, considerat una dintre cele mai mari invenţii ale secolului al XVIII-lea, a fost realizat la Timişoara, de către Wolfgang von Kempelen.

Wolfgang von Kempelen era un baron ungur născut pe 23 ianuaririe 1734, la Presburg (astăzi Bratislava). A devenit jurist la Curtea Regală Ungară din Presburg, iar în anul 1757 este promovat secretar al Curţii de la Viena la admnistraţia respectivă. În anul 1765, a fost numit de către împărăteasa Maria Terezia a Austriei însărcinat pentru Banat.

Kempelen s-a mutat la Timişoara, pentru a putea supraveghea cea de a doua etapă a colonizărilor din Banat. În cei cinci ani petrecuţi de Kempelen la Timişoara, în regiune au fost aduşi peste 40.000 de oameni, ţărani din Suebia, Bavaria, Hessen, Thuringhia, Luxemburg, Lotharinghia, Alsacia sau Palatinat.

• CITEŞTE ŞI:  Frăţia Ariană, cea mai periculoasă grupare interlopă din închisori

Kempelen s-a ocupat de înfiinţarea primelor fabrici de mătase şi s-a implicat efectiv realizarea unor sate noi.

În urma unei întrevederi cu împărăteasa Maria Terezia, la Viena, Kempelen i-a promis acesteia că o va impresiona cu o invenţie inedită. Iniţial, avea de gând să realizeze o maşinărie vorbitoare (pe care o va realiza, dar mult mai târziu), însă pentru că avea doar şase luni la dispoziţie, s-a gândit să realizeze un automat care joacă şah. Kempelen s-a instruit în domniile mecanii şi hidraulicii, devenind un adevărat inventantor.

În prezent, ne putem imagina foarte simplu un meci de şah cu un computer. La acea vreme, însă, lucrurile erau mai complicate căi, în mod evident, nu prea existau computere aşa cum ni le imaginăm noi astăzi. Kempelen a reuşit totuşi să realizeze minunea.

Publicitate

Astfel, se poate spune că una dintre marile premiere mondiale, automatul de jucat şah, a fost inventat la Timişoara. Povestea este prea puţin cunoscută la noi. Profesorul Ioan Haţegan este un istoric care a cercetat povestea lui Kempelen. Acesta vizitat chiar şi muzeul de la Budapesta care poartă numele lui Kempelen.

„Aparatul de şah al lui Kempelen a fost o invenţie incredibilă pentru acele vremuri. O replică a «Turcului», aşa cum era cunoscut aparatul, se găseşte şi astăzi la Muzeul Kempelen din Budapesta. Kempelen a mai avut şi alte invenţii, dar aceasta este cea mai faimoasă. Eu spun că automatul a fost realizat la Timişoara, în Palatul Baroc, actualul Muzeu de Arte. Atunci era Palat Guvernamental, sediul Cancelariei.”, a spus Ioan Heţagan.

Turcul mecanic a impresionat o lume întreagă

Von Kempelen a prezentat pentru prima dată mașina împărătesei Maria Tereza a Austriei. Mașinăria era compusă dintr-un dulap mare, care era plin de rotițe și alte piese mecanice, o tablă de șah deasupra și un umanoid mecanic cu ceas care deplasa robotic piesele de șah.

Înainte de spectacol, von Kempelen a întors dulapul pentru a arăta că era gol, cu excepția mecanismului, și a ridicat hainele umanoidului pentru a dovedi că nu era un om sau ascunde alte trucuri sub el. Apoi, a făcut un mare spectacol în timp ce înfășura automatul ca pe un ceas, înainte ca acesta să intre în acțiune și să înceapă să mute piesele pe tablă.

• CITEŞTE ŞI:  Oamenii plătesc bani grei pentru a fi înmormântaţi pe Lună, iar acest lucru ar putea deveni îngrijorător

A câștigat primul joc, impresionând și derutând mulţimea prezentă. Deși existau sceptici în mulțime și se bănuia un fel de șmecherie, împărăteasa Maria Tereza și ceilalți au fost impresionați și încântați de „mașina” de șah, la a cărei funcționare vom ajunge în scurt timp.

Von Kempelen a realizat spectacole de șah în următoarele câteva săptămâni, stârnind rumoare în Viena. În scurt timp, i s-a cerut să facă un tur al mașinăriei prin Europa, întâlnindu-se și jucând șah împotriva unor personalități celebre ale vremii. Ca un Forrest Gump al secolului al XVIII-lea, „Turcul mecanic” a jucat împotriva lui Napoleon Bonaparte, Charles Babbage (adesea aclamat drept „părintele informaticii”) și Benjamin Franklin, învingându-i pe toți.

Timp de două decenii, deși mulți au bănuit că este o farsă, nimeni nu și-a putut da seama cum a fost realizat. Au fost destui, de asemenea, cei care au crezut că „Turcul mecanic” era la fel de mecanic precum sugerează numele său.

Secretul ascuns de „Turcul mecanic”

„Mașina” era un jucător de șah decent, dar putea fi învins, inclusiv de campioni de șah. Cunoștea regulile, ceea ce ar fi fost mai mult decât impresionant pentru o mașină la acea vreme, și juca tactic. De fapt, a jucat la fel de bine cum te-ai aștepta ca un jucător de șah decent înghesuit într-un dulap să se descurce în condițiile respective. Căci acesta era secretul: în interior chiar se afla o persoană care realiza mutările.

turcul mecanic interior
Interiorul dulapului era atât de bine gândit, încât persoana care manevra „Turcul mecanic” să nu poată fi văzută

„Practic, cei care jucau şah o făceau cu acest manechin, care îşi mişca braţele când muta piesele de pe tabla de şah. Multă lumea credea că e ceva în neregulă şi că există un om ascuns în maşinărie, eu existat mulţi sceptici, oameni de ştiinţă ai acelor vremuri. Dar nu s-a descoperit nicio neregulă, pentru că aşa a fost gândit aparatul ca întreg mecanismul să fie arătat publicului. Se deschideau toate uşile automatului. Piticul avea însă un lăcaş special, ca un sertar. Când se deschideau uşile, el era culcat acolo.”, a mai declarat Ioan Haţegan.

• CITEŞTE ŞI:  Bărbatul care a transformat deşertul în pădure, plantând copaci timp de 40 de ani

În realitate, în interiorul maşinăriei a fost ascuns un pitic, un foarte bun jucător de şah, pe care Kempelen l-a găsit pe străzile din Italia, pe când lua banii tuturor la şah. Piticul a fost ascuns atât de bine încât să nu poată fi descoperit de cei care doreau să arunce un ochi pe mecanism, cu atât mai puţin de cei cu care juca ori de spectatori.

Mașinăria a trecut de la un proprietar la altul și a continuat să joace cu jucători din toată lumea, înainte ca, în anul 1854, „Turcul mecanic” să fie distrus într-un incendiu, la Philadephia, SUA. 

În anul 1857, fiul ultimului proprietar a dezvăluit secretul maşinăriei într-o serie de articole pentru revista Chess Monthly. „Turcul mecanic” era, după cum am precizat, controlat de un jucător de șah bine ascuns în interiorul dulapului. Piesele de șah erau magnetice și corespundeau cu o tablă de șah aflată dedesubt, permițând operatorului să știe ce mutare a fost jucată. Depindea apoi de îndemânarea sa șahistă să își învingă adversarul.

„Pentru a executa mișcările turcului, jucătorul acționa un pantograf, care poziționa brațul mecanic al automatului deasupra tablei de joc și îi acționa mâna de prindere. În centrul fiecărui pătrat al tablei de șah ascunse, fusese făcută o gaură pentru a primi vârful pantografului. Introducând acest vârf în locul dorit, jucătorul își putea executa mutările fără a fi în contact vizual cu tabla de joc reală.”, a explicat Dan Flannigan în cartea sa Legend and Lore: Jefferson Medical College.[sursa]

Și iată cum Benjamin Franklin și Napoleon au pierdut un meci de şah, nu în fața unei mașini dotate cu inteligenţă artificială, ci în fața unui jucător de șah înghesuit într-un dulap, care manevra o marionetă mare de metal.

Publicitate

Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou: