Constantin Tănase a fost unul dintre cei mai îndrăgiți actori ai epocii de aur a teatrului românesc, însă puțini îi știu viața și suferințele prin care a trecut, mai ales în ultimii ani de viață. Constrâns de regimul care a preluat puterea și supus cenzurii, Tănase a murit la 65 de ani, lăsând în urmă un mare mister.

Constantin Tănase s-a născut într-o familie modestă. Tatăl său, Ion Tănase, a fost laborant de farmacie, iar mama sa, Elena, era o femeie simplă, care se îngrijea de casă, aceştia locuind într-o casă țărănească din Vaslui.

Nu i-a plăcut şcoala

Constantin Tănase a fost un elev mediocru, cele mai mari note fiind la muzică și sport. Primul contact cu teatrul l-a avut prin frecventarea spectacolelor de la Grădina „Pîrjoala”, unde se juca teatru popular, cu actori precum Zaharia Burienescu si I.D. Ionescu. În egală măsură era atras şi de muzică, fiind nelipsit de la concertele fanfarei militare, desfăşurate în grădina publică din Vaslui.

constantin tănase
Constantin Tănase

Acest lucru l-a inspirat în crearea unui grup de teatru de amatori împreuna cu prietenii, cu care juca scene din piesele Meșterul Manole, Căpitanul Valter Mărăcineanu sau Constantin Brâncoveanu, prima lor scenă fiind beciul casei. În timp, reprezentațiile s-au mutat în hambar și chiar în poiată.

Prima experiență profesională ca actor a fost în cadrul trupei de teatru de limba idiș condusă de Mordechai Segalescu: aveau nevoie de un actor pentru un spectacol in Vaslui și a fost ales tânărul Tănase, care era deja nelipsit de la repetiții.

În anul 1896 a terminat gimnaziul și, în ciuda dorinței sale de a deveni actor, s-a înscris la liceul militar din Iași. Pentru prima dată plecat în necunoscut, totul i se pare ostil și simte cu durere privirile oamenilor ațintite asupra lungimii nasului. Se obișnuise cu porecla Năsăilă, dar de data aceasta ostilitatea oamenilor i se părea mai accentuată.

Și parcă nu ar fi fost de ajuns privirile oamenilor, a fost picat și la examenul medical, în favoarea unui fiu de colonel, pentru că „pe vremea aceea se preferau la liceele militare fii de militari”, după cum şi-a amintit Tănase peste ani, probabil ca o consolare a deziluziei avute în fața unei nedreptăți. Dezamăgit, s-a îndreptat către Brăila, unde a frecventat o scurtă perioadă liceul „Nicolae Bălcescu”, la care însă a fost nevoit să renunțe după câteva săptămâni din lipsă de bani.

• CITEŞTE ŞI:  Lupii mutanți de la Cernobîl au devenit rezistenți la cancer, iar asta poate fi cheia în lupta contra bolii

În Brăila s-a împrietenit cu învățătorul și scriitorul Ion Adam, care i-a oferit tânărului de 18 ani catedra sa din Cursești, Rahova, de vreme ce Adam urma să plece la cursuri în Belgia. S-a descurcat destul de bine ca învățător, însă a intrat în conflict cu directorul și câțiva profesori. Cu ajutorul lui Adam, a primit un alt post la Hârșoveni, Poenești, unde învățase poetul Alexandru Vlahuță.

constantin tănase
Constantin Tănase începe să prindă la public

Constantin Tănase şi teatrul

Constantin Tănase și-a dezvoltat repede propriul stil de predare, aducând muzica și gimnastica pe primul loc, lucru care a atras noi elevi către școală. Părinții elevilor au fost de asemenea implicați în activitățile școlare, prin excursii în aer liber, unde preda istorie și geografie. Ajuns foarte repede un personaj iubit în localitate, a atras însă antipatia notarului și câtorva avocați locali care nu îi apreciau metodele, astfel încât Tănase a fost în cele din urmă dat afară.

Ziua de 14 octombrie 1899 l-a găsit în București, unde s-a înrolat voluntar la Regimentul 1 Geniu București. După efectuarea stagiului militar s-a înscris la cursurile Conservatorului de Artă Dramatică, de unde a absolvit în anul 1905. A început sa lucreze în teatru, și s-a căsătorit cu Virginia Niculescu în 1917.

În anul 1919 a pus bazele trupei de teatru „Cărăbuș” în București, împreună cu care urma să creeze o tradiție de teatru de cabaret/ revistă pe parcursul următorilor 20 de ani, tradiție prezentă și astăzi, mai ales la Teatrul de revistă „Constantin Tănase”, care funcționează încă la adresa fostului „Cărăbuș” pe Calea Victoriei, 33-35, în inima Bucureștiului.

Publicitate

În buna tradiție a marilor actori de comedie, a creat un tip de personaj, acela al cetățeanului simplu, umil și necăjit, mereu în contradicție cu birocrația aparatului de stat; personajul său, unic în costumul său clasic, cu pătrățele, crizantemă la butonieră și bastonaș, s-a făcut purtătorul de cuvânt al unei întregi categorii sociale, ceea ce-l va aduce de multe ori în atenția cenzurii.

• CITEŞTE ŞI:  Regina Cristina a Suediei. A crescut ca băiat, fiind numită "Regele fată"

Împreună cu „Cărăbuș” a făcut numeroase turnee prin țară, și cel puțin un turneu în Turcia. Tănase a jucat de asemenea și la Paris. O sursă menționează operele de caritate ale actorului: 3 școli primare și o biserică.

La „Cărăbuș”, Tănase lansează carierele a numeroși artiști, mai ales Maria Tănase și Horia Șerbănescu. Tot aici au fost aduse nume importante ale scenei internaţionale, un exemplu fiind dansatoarea de culoare Josephine Baker, adusă în urma unor sacrificii financiare considerabile.

Moartea lui Constantin Tănase

Subiectele pline de substrat ale spectacolelor trupei, l-au adus pe Constantin Tănase mai mereu în atenţia cenzurii. El și-a făcut și mulți dușmani.

În apropierea Crăciunului, teatrul „Cărăbuş” anunţa premiera revistei „Poftă bună la Tănase”. Tocmai când Tănase se afla pe scenă şi îşi recita cupletul „Ei, ai vrea?”, izbucneşte un incendiul.

„Dezorientat, Tănase îsi mută privirea de la incidentul cu pricina spre sală şi, străduindu-se cu vizibile eforturi, să-şi păstreze cumpătul, încerca să continue cupletul. Dar, pe neaşteptate, învăluit de un nor de fum, năvăli spre rampă Puiu Maximilian, actor şi co-autor al revistei.

Îmbrăcat într-un frac alb imaculat, cu faţa congestionată de spaimă, dar căutând să-şi păstreze calmul, el rosti fraza cutremurătoare: «- Evacuaţi, vă rog, teatrul. Arde scena!». Într-o atmosfera de panică, Tănase rămăsese pietrificat, cu mâinile atârnându-i pe lângă trup. Găsise totuşi puterea să strige de pe scenă «Nu vă alarmaţi, fraţilor, stingem noi focul…» Nu l-a stins el, ci pompierii sosiţi în grabă ca la un spectacol sinistru. Artiştii dârdâiau pe stradă, trecătorii priveau uimiţi. Accident sau mână criminală?”, a scris George Mihalache.

• CITEŞTE ŞI:  Pedeapsa pentru corupţie, aplicată unui judecător persan, este de coşmar

În anul 1945, Rusia sovietică a ocupat România. Actorul, dorind să ironizeze obiceiurile soldatului rus de a rechiziţiona ceasuri, a scris cupletul „Davai ceas”:
„Rău era cu «der, die, das»
Da-i mai rău cu «davai ceas»
De la Nistru pân’ la Don
Davai ceas, davai palton
Davai ceas, davai moşie
Haraşo, tovărăşie”.

După mai multe reprezentaţii, Constantin Tănase a fost arestat, ameninţat cu moartea, şi i s-a ordonat să nu mai joace piesa. Dar Tănase nu era omul uşor de intimidat. La următorul spectacol a apărut pe scenă într-un pardesiu imens, cu mâinile „bandajate” cu ceasuri de mână.

Spectatorii l-au aplaudat frenetic la apariţie, deşi actorul nu a scos niciun cuvânt. Apoi, şi-a deschis pardesiul, scoţând la iveală un imens ceas cu pendulă. Arătând către acesta, a spus doar:„El tic, eu tac, el tic, eu tac”.

Două zile mai târziu, pe 29 august 1945, marele actor era mort. Avea doar 65 de ani. Zvonurile vorbesc că soldaţii ruşi l-ar fi omorât.

Oficial, Constantin Tănase ar fi murit din cauza unui blocaj renal. Dar și acest scenariu are mari semne de întrebare. Medicul i-a prescris un tratament ce conţinea circa 20 de aspirine pe zi, aplicat în urma unei infecții faringiene survenită datorită consumului unei halbe de bere rece într-o zi călduroasă de vară.

Întrucât de puțină vreme se inventase penicilina, un apropiat s-a oferit sa îi procure antibioticul din Italia. Din păcate un membru al familiei a refuzat oferta, argumentând că maestrul Tănase avea un sistem de autoreglare al organismului foarte eficient. Ceea ce a urmat s-a dovedit fatal pentru marele actor, teatrul românesc pierzând prematur una dintre cele mai mari valori ale sale din toate timpurile.

Marele actor a fost înmormântat la Cimitirul Bellu din Bucureşti.

Publicitate

Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou: