Sargon I, numit şi Sargon cel Mare, a fost suveranul Imperiului Akkadian, punând bazele primului imperiu din istoria cunoscută a omenirii, în urmă cu mai bine de 4.000 de ani.
Sargon s-a născut cândva în cursul secolului al XXIV-lea î.Hr., în Azupiranu, pe teritoriul actual al Irakului, fără a se cunoaşte data cu exactitate. Se spune că a fost fiul unei preotese al cărei nume nu este cunoscut și că provenea dintr-o familie modestă. O legendă spune că mama sa l-a pus într-un coș de trestie și l-a lăsat să plutească în apele fluviului Eufrat, de unde a fost găsit și crescut de un grădinar.
Soția lui Sargon se numea Tashlultum, iar cei doi au avut împreună mai mulţi copii, care au devenit personalităţi importante. Printre aceştia se numără Rimush și Manishtushu, viitori conducători ai Imperiului Akkadian, dar şi Enheduanna, mare preoteasă a zeilor și cea mai veche poetă din lume.[sursa]
Sargon I, primul împărat din istoria cunoscută a omenirii
Sargon I a ajuns la putere prin forță, datorită abilităților sale militare și de mare lider care îşi inspira supuşii. A devenit rege în jurul anului 2.334 î.Hr., iar din acel moment a început o perioadă de cuceriri importante.
Sargon I a supus întreg Sumerul și mai multe zone din Mesopotamia, extinzându-și regatul până la țărmurile Mării Mediterane. Pentru a cuceri un teritoriu atât de vast, a avut nevoie de 34 de campanii militare, intitulându-se „rege al celor patru zări ale lumii și zeu al Akkadului”.
Întrucât avea în stăpânire un teritoriu imens, de la Marea Mediterană până la Golful Persic, aproape toată Siria, Regatul Mari, Elamul și Sumerul, Sargon I și-a consolidat foarte bine statul. A reușit să-și creeze un corp de diplomați bine disciplinați care i-au îndeplinit toate indicaţiile tactice. De asemenea, a înfiinţat o armată stabilă care a devenit, probabil, prima armată permanentă importantă din istorie. În acest mod a luat fiinţă primul mare imperiu din istoria omenirii, Imperiul Akkadian.
Sargon I a fost un patron al artelor și al arhitecturii, comandând construcția de temple și palate somptuoase. A promovat comerțul și a stabilit relații diplomatice cu alte regate din Orientul Mijlociu.
A pus bazele unui sistem administrativ și fiscal eficient, care a permis imperiului să se extindă rapid și să își mențină puterea. Acest lucru era bun, în special pentru veniturile şi statutul imperiului.
Cu toate acestea, Sargon I nu a reușit să evite răscoalele interne care au cauzat o mare problemă, mai ales în ultimii ani ai domniei. Mulți funcționari erau nemulțumiți de taxele prea mari pe care împăratul le-a pus şi de aceea s-au răsculat. În cele din urmă, Sargon I a reușit să pună capăt revoltelor, continuându-şi domnia.
Ultimii ani şi moştenirea lui Sargon I
În ciuda nemulţumirilor cauzate de taxele mari, Sargon I era considerat un zeu de către poporul său. Oamenii i-au ridicat temple în multe dintre orașele imperiului. A demonstrat că a fost un conducător extrem de abil, reușind să conducă un teritoriu imens timp de peste jumătate de secol.
Sargon I a murit în jurul anului 2.279 î.Hr. conform unor surse, în timp ce altele indică anul 2.215 î.Hr. Ulterior, multe legende și mituri s-au dezvoltat în jurul vieții și a domniei sale. Deşi ideologia sa a fost continuată de către urmaşi, Imperiul Akkadian a trecut printr-un declin rapid și o instabilitate politică după moartea lui Sargon I.
În cele din urmă, imperiul a fost cucerit de gutieni, un popor de nomazi din munții Zagros, care obişnuiau să jefuiască teritoriile akkadiene de mulți ani. Gutienii şi-au stabilit propria dinastie, însă a fost o dominaţie de scurtă durată. Ulterior, au fost cuceriţi de Imperiul Neo-Sumerian. Acesta a succedat Imperiului Akkadian ca putere dominantă în Mesopotamia. Neo-Sumerienii au reușit să-și consolideze puterea și să stabilească un imperiu stabil și de lungă durată care a durat câteva secole.
Sargon I a fost considerat un model de către regii mesopotamieni timp de aproximativ două milenii după moartea sa.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante:
Interesant…ma intreb cum comunica pe asemenea distante cu diplomatii sai…probabil ca nu se bazau neaparat pe viteza atunci. 🙂
Comunicau pe whatsapp! 😂😂