Cercetătorii cred că au constatat direct un caz în premieră ştiinţifică: un animal sălbatic observat tratând o rană cu ajutorul plantelor medicinale.

Oamenii nu sunt nici pe departe singurele animale cunoscute care folosesc natura ca pe un cabinet medical pentru a-și calma durerile și afecțiunile. Cu toate acestea, utilizarea materialelor pentru tratarea rănilor este un comportament care până de curând a fost observat doar la o singură altă primată: cimpanzeii.

Grație unui studiu publicat recent de o echipă internațională de cercetători, putem adăuga încă o specie la acest club exclusivist.

„După cunoștințele noastre, acest studiu este prima documentare sistematică a tratamentului activ al rănilor cu o substanță vegetală biologic activă la… specii non-umane.”, scriu cercetătorii în lucrarea lor.[sursa]

animal sălbatic observat tratând o rană

Un caz documentat în premieră: un animal sălbatic observat tratând o rană cu plante medicinale

În cursul anului 2022, primatologul Institutului Max Planck, Isabelle Laumer, și colegii săi au observat un urangutan de Sumatra mascul (Pongo abelii) pe nume Rakus dedicând peste o jumătate de oră preparării, consumului și aplicării repetate a unei plante medicinale cunoscute pe o rană deschisă de pe fața sa.

Masculul matur, a cărui vârstă este estimată la 30 de ani, a aplicat cu degetele pe rană, de mai multe ori, zeama frunzelor mestecate, până când a acoperit complet rana cu pulpă de frunze. Deoarece nu și-a uns nicio altă parte a corpului, Isabelle Laumer și colegii ei consideră că urangutanul și-a tratat în mod intenționat rana.

Cercetătorii au observat acest comportament în Parcul Național Gunung Leuser, din Indonezia. Aceștia l-au văzut pe Rakus adunând cu grijă frunze de la planta cățărătoare, Akar Kuning (Fibraurea tinctoria), la trei zile după ce au observat prima dată rana deschisă de pe fața sa, dobândită în urma unei altercații cu un alt mascul.

• CITEŞTE ŞI:  „Fata diavol" din Botoşani. Eleonora Zugun a uimit omenirea cu puterile sale

Planta F. tinctoria a fost folosită de mult timp în medicina tradițională pentru a trata rănile și alte afecțiuni precum diabetul, dizenteria și malaria.

Analiza compoziției chimice a plantei a scos la iveală proprietăți antibacteriene, antiinflamatorii, antifungice și antioxidante, care sunt utile pentru vindecarea rănilor.

„Deoarece F. tinctoria are efecte analgezice puternice, indivizii pot simți o eliberare imediată a durerii, ceea ce îi determină să repete comportamentul de mai multe ori și să aplice ulterior materie vegetală solidă, posibil și pentru a acoperi rana ca protecție împotriva muștelor.”, explică cercetătorii.[sursa]

Publicitate

Ca atare, este posibil ca Rakus să fi descoperit întâmplător ameliorarea durerii în timp ce mânca planta sau este posibil ca această tehnică de tratare a rănilor să fi fost învățată. Deși acest comportament nu a mai fost observat până acum în grupurile locale de urangutani, masculii se dispersează odată ce devin maturi, așa că este posibil ca Rakus să fi preluat acest truc inteligent de la populația în care s-a născut.

„Rakus tocmai trecuse prin dezvoltarea sa sexuală secundară în anul de dinaintea incidentului și… părea să încerce să se impună ca noul mascul dominant local, ceea ce se reflectă în datele noastre comportamentale colectate în această perioadă.”, notează cercetătorii. Luptele fizice sunt o parte normală a acestui proces.

Laumer și echipa au observat că Rakus a continuat să mănânce F. tinctoria în zilele care au urmat și nu au văzut semne de infecție a rănilor. La mai puţin de o lună distanţă, rana părea să fie complet vindecată, rămânând doar o cicatrice slabă în acel loc.

animal sălbatic observat tratând o rană urangutan
Rana lui Rakus s-a vindecat după mai puţin de o lună

De asemenea, Rakus a petrecut mai mult de jumătate din zi odihnindu-se în timpul perioadei de recuperare, ceea ce a fost net diferit de perioadele de odihnă pe care cercetătorii le observaseră înainte de a-i descoperi rana.

• CITEŞTE ŞI:  Povestea lui Salvador Alvarenga, pescarul care a supravieţuit 14 luni plutind în derivă

Există rapoarte răspândite și dovezi empirice de automedicație la alte primate, inclusiv la cimpanzei care mestecă miezul amar de Vernonia amygdalina pentru a trata infecțiile cu viermi și aplică insecte pe răni, dar astfel de comportamente au fost dificil de documentat în mod sistematic.

Dacă utilizarea unguentelor din plante pentru tratarea rănilor se dovedește a fi mai general prezentă la urangutani sau la alte maimuțe mari, acest lucru ar putea sugera că practicile medicale umane își au rădăcinile într-o perioadă în care strămoșii noștri comuni de primate cutreierau Pământul.

Publicitate

Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou: