Omul Şopârlă de la Ubaid – Un mister vechi de peste 7.000 de ani

Se spune că civilizaţia umană îşi are rădăcinile în vechiul Irak – în Mesopotamia antică. Primii mesopotamieni care au trăit au fost sumerienii. În timpul acestora a fost inventată scrierea cuneiformă şi s-au făcut primele încercări de irigații sistematizate în agricultură. Însă omul-şopârlă de la Ubaid, un loc plin de încărcătură istorică, ne arată că lucrurile erau mult mai complexe decât ne imaginăm.

Cu toate acestea, există o descoperire arheologică în situl de la Al Ubaid, unde au fost găsite mai multe artefacte vechi de peste 7.000 de ani, pre-sumeriene. Aceste artefacte înfăţişează figuri umanoide, cu caracteristici de şopârlă.

Cercetătorii consideră că poziţia lor (care nu este asemănătoare cu cea a zeităţilor egiptene), indică faptul că nu este vorba despre zei, ci mai degrabă despre o rasă de oameni-şopârlă.

Cultura Ubaidiană

Culutra Ubaid a fost o cultură din Neolitic/Calcolitic, care reprezintă cea mai timpurie așezare omenească din sudul Mesopotamiei.

Perioada începe înainte de 5300 î.Hr. și se încheie cu începutul perioadei Uruk, aproximativ 4100 î.Hr. În aceeaşi perioadă a fost inventată roata. De asemenea, alte tehnologii antice au apărut în urmă cu mii de ani.

Ubaidianii trăiau în aşezări săteşti mari, în case din chirpici, şi au dezvoltat arhitectura, dar şi agricultura cu ajutorul sistemelor de irigaţii. Arhitectura interioara constă în case mari, sub formă de T, curţi deschise, străzi pietruite, precum şi echipamente de prelucrare a produselor alimentare.

Unele dintre aceste sate au început să se dezvolte în oraşe, cum ar fi cele din Eridu, Ur şi Uruk locurile în care a înflorit civilizaţia sumeriană. În conformitate cu textele sumeriene, Ur a fost considerat a fi primul oraş.

Omul Şopârlă de la Ubaid

Situl arheologic unde au fost descoperite artefactele neobişnuite se numeşte Tell Al’Ubaid. Figurine asemănătoare au fost, de asemenea, găsite şi în Ur şi Eridu.

Situl Al’Ubaid este ca o movilă, având aproximativ o jumătate de kilometru în diametru şi o înălţime de circa doi metri deasupra solului. Situl a fost excavat pentru prima data de Harry Reginald Hal, în anul 1919.

Figurine cu trăsături masculine şi feminine au fost descoperite, fiecare reprezentată în diferite poziţii. Cele mai multe dintre acestea par a purta o cască de protecţie şi un fel de căptuşeală pe umeri.

Alte figurine care au fost descoperite purtu un sceptru, un simbol al dreptăţii ori o reprezentare a unui conducător.

Fiecare figurină are o postură diferită. Unele figurine de sex feminin ţin în braţe copii sugari, care, de asemenea, au chipuri de şopârlă.

Figurinele sunt prezentate cu capete lungi, ochii migdalati, fete lungi conice şi un nas tipic de şopârlă.

Potrivit arheologilor, poziţiile lor, cum ar fi figurina feminina de mai sus, care alăptează, nu sugerează faptul că acestea ar fi fost obiecte ritualice.

Mai degrabă ar fi reprezentări ale unor fiinţe, care au trăit înainte de înflorirea civilizaţiei sumeriene.

Omul Şopârlă în Moldova

Figurine cu trăsături asemănătoare au fost descoperite şi în Europa de Est. În Republica Moldova, Serbia şi Ucraina au fost descoperite de către arheologi figurine asemănătoare celor de la situl Al’Ubaid.

În imaginea de mai jos este redată o figurină reprezentând o mamă care alăptează un copil cu capul alungit.

Omul Şopârlă în alte culturi ale lumii

Şarpele şi zeii reptilieni au căpătat un rol important în mitologie:

• Gugumatz, tradus ca „șarpe suveran cu pene„, este zeul înţelepciunii în civilizaţia toltecă (anii 800-1000 era noastră);
• Indienii Cherokee şi alte popoare native americane au, de asemenea, referiri la fiinţe reptiliene, asemănătoare celor din perioada Ubaid;
• În India există legende privind civilizaţia Naga, oameni-şarpe care trăiau în subteran şi comunicau în dese rânduri cu oamenii;
• Japonezii au, de asemenea, legende privind fiinţe amfibiene mari, precum Kappa – care trăia în apă şi ataca oamenii, înecându-i;
• Primul rege mitic al Atenei, Cecrops I, era pe jumătate om, jumătate șarpe.