Moartea Neagră a fost una din cele mai violente pandemii[1] din istoria lumii, despre care se crede că ar fi fost cauzată de o bacterie numită Yersinia pestis.
A izbucnit, cel mai probabil, în Asia, răspândindu-se în Europa după anul 1347, unde a creat mare panică.
Durerile îngrozitoare, transpirația și frisoanele erau principalele simptome ale bolii.
De asemenea, în zona axilară, pe gât, și eventual în zona inghinală apăreau niște umflături pline cu puroi, numite „buboane”.
De aici şi numele de ciumă bubonică.[Encyclopedia Britannica]
La început buboanele erau de culoare roz, apoi purpurii, iar în final negre, putând ajunge la dimensiunea unor portocale.
Aceste buboane erau, de fapt, ganglioni limfatici măriţi în volum ca urmare a infecţiei.
Alte simptome erau febra foarte mare, apariţia de pete negricioase pe corp şi necroza extremităţilor, precum vârfurile degetelor, buzele sau nasul.
Totodată, mai apăreau delirul şi convulsiile, vărsăturile cu sânge şi durerile îngrozitoare în tot corpul.
Victimele mureau în chinuri groaznice.
Moartea Neagră a decimat populaţia lumii
Moartea Neagră a pornit, se crede, din China sau Asia Centrală şi a călătorit de-a lungul Drumului Mătăsii, ajungând în Europa în anul 1347.
Între anii 1348-1350, boala a bântuit cu furie pe continentul nostru, ucigând 30-60% din locuitorii lui.
Din zona mediteraneană şi până în ţările scandinave, pandemia a făcut ravagii, depopulând continentul.
[quads id=4]
A fost nevoie de 150 de ani pentru ca populaţia Europei să revină la nivelul de dinainte de pandemie.
Fiind vorba despre evenimente petrecute cu atât de mult timp în urmă, despre care există puţine date de încredere, e greu de ştiut cu precizie la cât s-a ridicat numărul victimelor.
Oricum ar fi, cifrele sunt înspăimântătoare, chiar şi după cele mai optimiste estimări.
Se consideră că ar fi pierit între 75 şi 200 de milioane de oameni.
După alte estimări, populaţia lumii, care, înainte de epidemie, ar fi fost de circa 450 de milioane de oameni, s-ar fi redus la 350-375 de milioane.
Nu rareori, în oraşele aglomerate a pierit jumătate din populaţie.
Străzile erau pline de cadavre, fiind total insalubre.
[quads id=5]
Importanţa ştiinţei şi educaţiei
Vorbim despre vremuri în care nu se ştia nimic despre cauza ciumei, nimic despre microorganisme, despre rolul lor în apariţia bolilor sau despre transmiterea lor prin intermediul animalelor.
De asemenea, nu era conştientizată importanţa igienei. Cu alte cuvinte, nu se ştia nimic despre toate aceste lucruri atât de importante când vine vorba despre boli molipsitoare.
Nu putem decât să încercăm să ne imaginăm spaima şi disperarea oamenilor în faţa acestei boli care secera aparent fără nicio raţiune.
Pentru oamenii de atunci era o boală misterioasă.
[quads id=6]
În ignoranţa lor, nu puteau să-i dea altfel de explicaţii decât „pedeapsa lui Dumnezeu”, poziţionarea neobişnuită a astrelor sau actele răuvoitoare ale unor membri minoritari şi dispreţuiţi ai societăţii.
În zonele rurale mai izolate, pierderile de vieţii omeneşti erau mai mici.
Clasele sociale au fost afectate în proporţii diferite.
Dacă nobilii îşi permiteau să plece din oraşele unde bântuia flagelul, retrăgându-se la ţară, în regiuni neafectate de epidemie, în schimb, sărăcimea oraşelor, înghesuită în mahalale insalubre, pierea în masă.
Totodată clerul, călugări şi preoţi, a fost decimat.
Monahii erau cei care intrau în contact cu bolnavii, pentru a-i îngriji, a-i spovedi sau a le da ultima împărtăşanie, fiind expuşi pericolului în cel mai înalt grad.
[quads id=10]
Moartea Neagră în prezent
Deşi nu a fost eradicată definitiv, Moartea Neagră nu mai este la fel de periculoasă în prezent.
În ultimii ani, mai mulţi cercetători, inclusiv de la Universitatea Tubingen din Germania şi Universitatea McMaster din Canada, au replicat virusul bubonic.
Aceştia au recoltat mostre ADN din dantura unor victime care au murit în timpul epidemiei.
Deşi au recoltat doar 30 de miligrame de ţesut, a fost suficient pentru replicarea virusului.
Aşadar, virusul încă există.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante:
