Miţa Biciclista, frumoasa controversată care a înnebunit Bucureştiul

Miţa Biciclista este un nume foarte cunoscut, deşi a trecut un secol de la perioada sa de glorie. Numele său adevărat a fost Maria Mihăescu şi s-a născut în anul 1885, în localitatea Diţeşti, judeţul Prahova.

Nu se cunosc foarte multe detalii despre viaţa timpurie a Miţei. Se ştie că mama sa era spălătoreasă şi că lucra la un instalator neamţ. Aşadar, nu avea mari posibilități financiare. Astfel, micuței Maria nu i se prevestea un viitor foarte strălucit.

Se spune că Maria era de o frumuseţe rară, atrăgând privirile bărbaţilor încă din adolescenţă. Din acest motiv şi din cauza situaţiei financiare precare a familiei, a plecat de acasă de la o vârsta fragedă.

Frumusețea fetei ar fi fost remarcată de un bărbat înstărit, care ar fi sponsorizat-o. Astfel, în jurul vârstei de 14-15 ani, Miţa și-a început cariera de curtezană. Fiind ambiţioasă și isteață, Maria prezenta un mare potenţial. A fost trimisă în străinătate pentru a învăța la pension bunele maniere, un lucru deloc comun pentru o fată de condiție modestă. 

Se spune că primul său amant a fost regele Leopold al Belgiei, unul dintre cei mai cruzi colonialiști, care la un moment dat a deținut fostul Zair, actualul Congo. Cert e că regele Leopold nu a fost singurul cap încoronat care s-a bucurat de calitățile Miței.

„Multe fete intrau în această activitate pentru că erau îndemnate de mame sau de fraţi mai mari. Erau fete care făceau parte din familii sărace, cel mai adesea venite în Capitală, din provincie.”, a povestit istoricul Adrian Majuru, referindu-se la situația precară pe care o avea Mița, acasă, înainte de a fi prostituată de lux în Capitală.

Miţa Biciclista, o curtezană de lux

Deși nu se știu împrejurările în urma cărora a ajuns în Capitală, Mița s-a făcut remarcată imediat. Se spune că ar fi fost prima femeie din Bucureşti care a îndrăznit să meargă pe bicicletă. În acele vremuri, bicicleta era încă o raritate pentru români, iar Miţa ar fi fost prima femeie care pedala pe marile străzi ale Capitalei.

Şi-a dobândit porecla de Miţa Biciclista în anul 1898, când un ziarist amorezat de aceasta, George Ranetti, a observat-o într-una dintre plimbările sale cu bicicleta pe Calea Victoriei. Porecla, care nu era pe placul Miţei, a apărut dintr-o frustrare a jurnalistului, care a fost respins de frumoasa curtezană. „Așa mă poreclise porcul de Ranetti în fițuicile lui.”, a spus Miţa.

„Era o demimondenă, mă rog, hai să-i spunem în mod vulgar, o curvă de mare lux. Lucru rar la vremea aceea, în anii ‘20, făcea ciclism prin Bucureşti pentru a-şi menţine silueta. Făcuse avere şi una din casele ei era cea în care am locuit noi.”, a descris-o pe Miţa istoricul Neagu Djuvara, în cartea „Un secol cu Neagu Djuvara”.

Miţa Biciclista era descrisă ca o femeie frumoasă, nu prea înaltă, blondă și tunsă scurt, având ochii verzi-albăstrui. Îi plăcea să atragă atenţia asupra sa, fapt pentru care le-a picat cu tronc chiar și celor mai cunoscuți bărbați ai vremii. Se spune că prin patul ei au trecut figuri ilustre printre care Octavian Goga, Nicolae Grigorescu sau doctorul Nicolae Minovici, pe care Mița chiar l-ar fi iubit sincer.

Zvonurile spuneau că însuși regele Ferdinand ar fi cedat farmecelor frumoasei dame de companie. Datorită presupuselor sale legături regale, Mița Biciclista mai era cunoscută în unele cercuri ca Mița Cotroceanca, după adresa de reședință a regelui, de la Cotroceni.

Miţa Biciclista avea o avere impresionantă

Miţa era o femeie frumoasă și avea trecere la cele mai influente personaje ale epocii. Meseria i-a adus bani frumoși, iar acest fapt i-a permis să trăiască în lux. Deţinea o trăsură, o maşină coupe şi servitori din Polonia, care îi făceau toate pofetele. Miţa Biciclista se îmbăca cu haine extrem de scumpe, lua masa doar în oraș, la Athenee Palace și mergea la cel mai scump coafor de pe Calea Victoriei.

Se crede că regele Ferdinand i-ar fi făcut cadou casa care se află în apropiere de Piaţa Amzei şi care astăzi îi poartă şi numele (foto sus). Ornamentele clădirii sunt deosebite, ferestrele sale fiind împodobite cu basoreliefuri cu lei şi heruvimi. Casa, care ar fi costat 4 milioane de lei la acea vreme, are două etaje și mansardă, plus un corp secundar destinat pe atunci slujitorilor și oaspeților mai puțin importanți.

„Când apărea pe Calea Victoriei, aristocraţii de la Capşa, burghezii de la Oteteleşanu şi boemii de la Kubler abandonau politica şi șvarțul ca să admire superbul exemplar ciclist. Bicicleta cu ghidon de argint era a unei suple şi elegante fiice a Evei, cu zulufi negri, cu pantaloni de catifea mov strânşi pe picior, cu bluza corai din care fluturau mâneci înflorate, cu ghete înalte şi cu o caschetă de mătase albă, înfăşurată în voal alb, din care răsăreau încrucişate două ace mari a la Madame Butterfly.”, spunea despre Miţa scriitorul Alexandru Predescu în cartea „Vremuri vechi bucureştene”.

A trăit o perioadă şi la Paris, acolo unde a făcut alte cuceriri faimoase. Se mai vorbea pe-atunci că regele Manuel al Portugaliei ar fi cerut-o în căsătorie, ea refuzând pentru că îl iubea pe doctorul Nicolae Minovici. Atunci când a revenit în ţară, Miţa a continuat să cocheteze cu stilul de viaţă învaţat în capitala Franţei şi le vorbea tuturor în franceză.

Una dintre primele feministe

Pe lângă curajul de a fi prima femeie care a mers pe bicicletă prin centrul Bucureștiului, Mița s-a mai opus unor stereotipuri ale vremurilor. Miţa era o clientă fidelă a stațiunii Mamaia, unde mergea în fiecare vară pentru a se bucura de liniștea mării. În acest context, Miţa a devenit şi una dintre primele femei din România care a purtat bikini. 

În acele vremuri, costumul de baie feminin era extrem de puțin generos cu expunerea trupului. Practic, femeile intrau în mare îmbrăcate într-un halat. Mița, însă, a adoptat stilul parizian și s-a afișat într-un costum de baie care-i expunea o bună partea a corpului.

Evident, lumea a fost scandalizată de gesturile sale obscene. Unele zvonuri arată că ar fi fost chiar reținută de jandarmerie pentru indecență. Ar fi fost eliberată după un telefon venit de la Cotroceni. Gestul Miţei a dat curaj mai multor femei să adopte acest stil vestimentar la plajă, și astfel standardele vestimentare de la malul mării au fost schimbate.^[sursa]

Ultimii ani şi moartea celebrei Miţa Biciclista

La începutul anilor ‘40, în a doua parte a vieții, Mița Biciclista s-a căsătorit cu generalul Alexandru Dumitrescu. Venirea comuniștilor la putere a însemnat pentru celebra Miţa un colaps financiar. Mai întâi, a fost nevoită să închirieze din camerele locuinţei sale, ea mutându-se la mansardă. Ce era mai rău, abia avea să urmeze.

Dacă în vremurile bune lua masa doar la cele mai bune restaurante ale Bucureștiului, după schimbarea regimului Miţa Biciclista a fost deposedată de celebra casă dăruită de Ferdinand, care a fost naționalizată. Ulterior, curtezana a pierdut alte două case pe care le deținea în Galați.

Au apărut despre ea tot felul de bârfe, iar una dintre acestea spunea că își trimitea soțul la cerșit ca să-și permită să mai iasă din când în când la cârciumile cu ștaif din capitală.

Mița Biciclista a murit în anul 1968, la 83 de ani, într-o sărăcie lucie. Nu există vreo mărturie despre niște posibili urmași și nici nu se știe unde a fost înmormântată. Astfel, celebra curtezană a reușit să păstreze misterul din viața lumească și după trecerea în neființă.

Dincolo de bârfele vremii și de legendele create în jurul ei, Maria Mihăescu a fost un personaj extrem de interesant. Deşi a trecut un secol de la perioada sa de glorie, povestea Miţei continuă să fascineze şi în ziua de azi.