Mircea Ciobanul: de la vânzarea de oi, ajuns pe tronul Ţării Româneşti

Mircea Ciobanul, pe numele său Mircea al V-lea, a fost domnitor al Ţării Româneşti în trei rânduri. Nu se cunoaşte data şi nici măcar anul naşterii sale. A primit numele de „Ciobanul” pentru că înainte de a urca pe tron cumpăra oi pentru Constantinopol. Chiar dacă avea o preocupare paşnică, asta nu l-a împiedicat să devină unul dintre cei mai cruzi domnitori români.

Mircea Ciobanul a fost cel de-al cincilea fiu al domnitorului Radu cel Mare. După numele de botez se numea Dumitru. După cum am menţionat, a ocupat tronul de la Târgovişte în trei rânduri: 1545-1552, 1553-1554, şi 1558-1559.

Prima dată, a fost numit de Poartă în ianuarie 1545 în locul fratelui său Radu Paisie. A intrat în Bucureşti pentru a-şi lua tronul în data de 17 martie 1545. Prin primul hrisov, din data de 25 martie 1545, a menţinut în funcţii şi chiar a promovat patru dregători ai predecesorului său. Cu toate acestea, la doar două săptămâni după instalare, a poruncit să fie uciși mai mulți boieri, începând o perioadă sângeroasă pentru Ţara Românească.

Mircea Ciobanul a interzis negustorilor braşoveni accesul în Valahia, iar scurtele sale domnii i-au adus renumele de a fi unul dintre cei mai cruzi domnitori români. A omorât inclusiv mari dregători, pe unii, spun cronicile, torturându-i cumplit pentru a afla unde-şi ţin ascunse averile. Cei care au scăpat au fugit peste munţi în Transilvania şi în Ungaria.

Două încercări de a-l da jos de pe tron

O parte din marea boierime și rudele celor uciși au format alianţe şi au încercat în două rânduri să-l răstoarne de pe tron.

Prima încercare a reprezentat-o bătălia de la Periș, din 24 august 1546, când oastea boierilor pribegi a fost atacată prin surprindere și nimicită de Mircea Ciobanul. La începutul lui 1548 are loc o nouă plecare în pribegie a boierilor rămași în țară

În aceste condiții, s-a produs o regrupare a boierilor pribegi și, în același an, a avut loc a doua confruntare. Având în frunte un pretendent tânăr, însoțiți și de 1000 de mercenari secui, răsculaţii au intrat în țară sperând să aiba parte de sprijinul populației care să se răzvrătească. Însă acest lucru nu s-a întâmplat. Mai mult chiar, se pare că țăranii l-au sprijinit pe domnitor. Mircea Ciobanul a ieşit victorios şi de această dată, iar unii dintre boierii pribegi care nu au fost uciși au scăpat cu foarte mare greutate.

Deoarece Habsburgii care au ocupat Transilvania în anul 1551 îşi doreau un domnitor devotat cauzei lor în Țara Românească, noul guvernator al Transilvaniei, generalul imperial Castaldo, l-a sprijinit pe Radu Ilie, care înconjurat și de pribegi, a trecut hotarul în noiembrie 1552. În timp ce Radu Ilie avea cam 15 mii de ostaşi, Mircea Ciobanul a strâns circa 8-9 mii. Cu două zile înainte de luptă, de frică să nu fie trădat, Mircea a pus să fie uciși 47 de boieri chiar la masa sa. Lupta decisivă s-a dat la Mănești, în data de 16 noiembrie 1552. Radu Ilie a câștigat, iar Mircea Ciobanul s-a refugiat cu familia la Giurgiu.

În data de 11 mai 1553, Mircea Ciobanul, sprijinit de domnitorul Moldovei, Alexandru Lăpușneanu, și-a recâștigat tronul. Domnia a fost scurtă, deoarece același Alexandru Lăpușneanu, bănuindu-l de rea credință, l-a trimis pe marele vornic Nădăbaico, să-l înlăture de pe tron. Mircea Ciobanul a fost nevoit să plece la Constantinopol, tronul fiind ocupat de Pătraşcu.

După moartea lui Pătrașcu, în ianuarie 1558, sultanul l-a repus pe tron, pentru a treia oară, pe Mircea Ciobanul. Numirea lui a provocat un exod al boierilor peste Carpați. Mircea le-a promis acestora că dacă se întorc și i se închină, avea să-i ierte. Primirea boierilor a avut loc la curtea domnească din București, în prezența dregătorilor turci. Însă, după plecarea turcilor, Mircea i-a ucis pe boieri. În aceeași zi, 3 februarie 1558, a fost pentru prima dată când au pierit și reprezentanți ai clerului.

Mircea Ciobanul, de la oi, pe tronul ţării

Mircea Ciobanul a fost un negustor care cumpăra animale de la oameni pentru a le vinde în Imperiul Otoman. Dumitru, viitorul domnitor Mircea Ciobanul, s-a ocupat cu precădere de vânzarea berbecilor la Constantinopol. Cert este că la un moment dat, Dumitru a reuşit să-şi facă suficiente relaţii la Poartă, fiind înscăunat cu sprijinul Porţii. 

Pe plan cultural, domnitorul valah s-a remarcat prin sprijinirea activităţii tipografice a lui Dimitrie Liubavici şi a diaconului Coresi. 

S-a ocupat, de asemenea, de dezvoltarea urbanistică a Bucureştiului. A ctitorit Biserica Domnească de la Curtea Veche, cel mai vechi lăcaş de cult din Bucureşti, care se păstrează şi astăzi în forma sa originală.

Mircea Ciobanul a murit în data de 25 septembrie 1559, fiind înmormântat în biserica de la Curtea Veche din Bucureşti, care a fost reclădită de el. Atât în timpul vieţii, cât mai ales după moartea sa, soţia lui Mircea Ciobanul, Doamna Chiajna, s-a implicat în conducerea ţării. Aceasta a devenit cunoscută ca fiind singura femeie din istoria poporului românesc, care a condus o armată pe câmpul de luptă.