Maria Oltea, mama lui Ştefan cel Mare, între legendă şi realitate istorică

Maria Oltea, cunoscută şi ca Doamna Oltea, a fost mama domnitorului Ştefan cel Mare. Aceasta este cunoscută publicului larg în special datorită poeziei „Muma lui Ştefan cel Mare”, a lui Dimitrie Bolintineanu. Din versurile poeziei rezultă că Doamna Oltea era o femeie dură, dar protectivă cu nora sa, care avea o mare influenţă asupra domnitorului moldovean.

Despre tatăl lui Ştefan cel Mare, domnitorul Bogdan al II-lea, există relativ multe informaţii în ceea ce priveşte ascendenţa, activitatea şi împrejurările sfârşitului său tragic. Despre Maria Oltea, însă, informaţiile sunt extrem de puţine, fapt care a dus la apariţia mai multor ipoteze privind originea, viaţa personală şi familia acesteia.

Nu au fost descoperite surse arheologice sau istorice care să indice familia din care se trăgea mama lui Ştefan cel Mare. Totuşi, studierea unor hrisoave domneşti din sec. al XV-lea a dezvăluit că pe mama celebrului voievod o chema Maria Oltea.

Prima ipoteză privind originea mamei lui Ştefan cel Mare, Maria Oltea

Există surse care indică faptul că, până la urcarea pe tronul Moldovei, Bogdan al II-lea a fost refugiat (ori s-a stabilit pentru o perioadă) în Ţara Românească. Înrudindu-se cu Vlad Dracul, tatăl lui Vlad Ţepeş, Bogdan a pregătit în această perioadă campania de cucerire a tronului. Tot atunci a cunoscut-o şi pe Maria Oltea, viitoarea lui consoartă.

Conform acestei ipoteze, prenumele său, Maria, ar fi fost luat spre sfârşitul vieţii sale, atunci când s-a călugărit. Numele Oltea ar proveni de la regiunea râului Olt, regiune care ulterior se va numi Oltenia. Astfel, unii istorici consideră că mama lui Ştefan se trăgea din această regiune a Valahiei. Acest lucru este întărit de faptul că, în izvoarele scrise din această epocă, nu se întâlnesc femei cu un asemenea nume.

Aşadar, din relaţia unui moldovean de viţă nobilă, Bogdan, şi a unei frumoase valahe de origine socială mai modestă, Oltea, s-a născut Ştefan cel Mare, viitorul domn al Moldovei.

A doua ipoteză privind originea Mariei Oltea

În ultimele decenii s-a înaintat opinia conform căreia mama lui Ştefan cel Mare ar fi, la fel ca şi Bogdan al II-lea, de origine moldoveană. În acest sens se aduc dovezi istorico-geografice conform cărora în zona Bacăului, Trotuşului şi a Borzeştilor, unde, conform tradiţiei, s-a născut şi a copilărit Ştefan cel Mare, în secolul al XV-lea exista un sat numit „Olteni”. Mai mult decât atât, în regiunile de sud ale Ţării Moldovei, în ţinuturile Tecuci şi Galaţi se atestă o zonă geografică numită, de asemenea, „Olteni”.

Această regiune, dar şi satul mai sus numit, provin în urma unui proces de strămutare de populaţie, care ar fi avut loc în secolul al XIV-lea, din zona râului Olt în ţinuturile de sud ale Ţării Moldovei. Aceasta ar fi regiunea din care ar proveni familia Mariei, precum şi numele său, Oltea, adică originară din satul Olteni sau din această zonă geografică din sudul Moldovei.

Ambele ipoteze sunt discutabile. Se pare că documentele de familie ale Mariei Oltea şi ale fratelui său, Vlaicul, au ars într-un incendiu în anul 1472.

Din documentele şi pomelnicele mănăstireşti a rezultat că Maria Oltea a mai fost căsătorită înainte de Bogdan. Din nou, nu se cunoaşte cu cine. Din această căsnicie ar fi rezultat cinci copii: Ioachim, Ion, Cârstea, Maria şi Sora. Ştefan, cel de-al şaselea său copil, ar fi fost singurul făcut cu Bogdan al II-lea. De asemenea, există posibilitatea ca cei cinci enumeraţi mai sus să fie unchii vitregi ai lui Ştefan cel Mare şi nu fraţii săi.

Se presupune că Maria Oltea avea cam aceeaşi vârstă ca şi Bogdan. La momentul în care şi-au stabilit căsătoria, posibil în anul 1440, ambii ar fi avut în jur de 35 de ani. Nu se cunoaşte exact motivul, însă căsătoria dintre Bogdan al II-lea şi Maria Oltea fie nu a fost oficializată, fie nu a fost recunoscută.

Spre deosebire de soţiile altor voievozi moldoveni, nu a fost niciodată numită în mod oficial „doamnă”, adică soţie de domnitor. Mai mult decât atât, nici pe piatra ei de mormânt, pusă de către fiul său, nu a fost onorată cu acest titlu voievodal.

Moartea lui Bogdan al II-lea şi influenţa asupra lui Ştefan cel Mare

În data de 15 octombrie 1451, Bogdan al II-lea a fost atacat pe neaşteptate şi ucis prin decapitare, în urma intrigilor avute cu Petru Aron. Acesta din urmă avea să ocupe tronul Moldovei după moartea lui Bogdan.

Rămasă văduvă pentru a doua oară, pentru a nu se expune primejdiilor din partea rivalilor soţului ei, Maria Oltea şi copiii săi au fost nevoiţi trăiască departe de ochii lumii. Nici până în ziua de azi nu se ştie unde şi-au găsit refugiul.

După acest moment, se pare că mama lui Ştefan cel Mare, dar şi unchiul acestuia, Vlaicul, au avut o influenţă asupra viitorului domnitor. Astfel, Maria Oltea a jucat un rol considerabil nu numai la educarea fiului său, dar şi la pregătirea psihologică a acestuia. I-a insuflat faptul că el s-a născut fiu de domn şi trebuie să devină domn la rândul său. Prin acţiunile sale, Maria Oltea l-a condus pe Ştefan cel Mare pe drumul său către tron.

Deşi Ştefan a fost singurul copil la părinţi, cu toate că era de viţă nobilă, nu a crescut un copil răsfăţat şi neinstruit. Ba chiar a fost educat cu asprime şi dragoste tăinuită de părinţi. Cum se întâmpla de cele mai dese ori în familiile domneşti, copiii erau lăsaţi în grija mamei sau a unor călugări instruiţi. Ceilalţi bărbaţi ai familiei erau preocupaţi permanent de grijile ţării, de interesele politice şi de războaie.

Astfel, Ştefan a moştenit mai multe calităţi de la mama sa. Mariei, mai mult ca probabil, nu i-a plăcut şi nici nu a vrut să cedeze în faţa cuiva, să fie răpusă ori înfrântă.

Nu în zadar, legenda ne spune că, odată, pe când Ştefan suferise înfrângere într-o bătălie, veni distrus, frânt de oboseală şi necaz în faţa cetăţii Neamţului pentru a cere îndurare de la maică-sa, aflată în cetate, ca să i se deschidă porţile, el aude drept răspuns o replică tăioasă şi tulburătoare: „De eşti tu acela, nu-ţi sunt mamă eu!”, adică ea îl recunoştea de fiu numai atunci când era viteaz şi biruitor. Acest moment a fost şi sursă de inspiraţie pentru poezia amintită la începutul articolului.

Maria Oltea s-a retras la mănăstire

În anul 1457, Ştefan cel Mare a reuşit să cucerească tronul Moldovei, fiind sprijinit de Vlad Ţepeş. Nu este clar dacă după accederea pe tron a fiului său, Maria Oltea a rămas la curtea domnească sau a plecat la mănăstire la scurt timp. Cert este că, spre sfârşitul vieţii, aceasta s-a călugărit.

Plecarea la mănăstire în ultimii ani de viaţă era un obicei destul de frecvent în rândul familiilor domneşti şi boiereşti, în perioada secolelor XV-XVII. Acolo se retrăgeau soţul sau soţia rămas în viaţă, spre a-şi afla alinare şi linişte, şi spre a-şi petrece timpul în rugăciuni întru iertarea păcatelor. 

Legendele despre mama lui Ştefan cel Mare au început să apară încă de pe timpul când ea mai era în viaţă. Acestea au suportat mai târziu un şir de transformări, stratificări şi modificări, contaminându-se cu alte episoade şi tradiţii orale din epocă medievală. Astfel, atunci când au fost aşternute pe hârtie de marii cărturari Grigore Ureche, Dimitrie Cantemir sau Ioan Neculce multe informaţii fie s-au şters din istorie, fie au fost completate cu detalii inventate de povestitorii anonim, care au dus legenda mai departe.

Mama domnitorului a murit pe 4 noiembrie 1465, la vârsta de 54 sau 57 de ani. A fost înmormântată în județul Suceava, la biserica de lemn Sfântul Nicolae din Poiana Siretului, numită Sihăstria din Poiană. Ulterior, a fost mutată la Mănăstirea Probota, unde se află astăzi și osemintele lui Bogdan al II-lea.

Probabil că moartea mamei sale a produs o mare zdruncinare sufletească în inima voievodului. Acesta a comandat şi a pus lespezi de mormânt cu inscripţii tuturor strămoşilor săi. Multe dintre aceste lespezi funerare au fost descoperite, însă nu şi a mamei sale.

Piatra de mormânt a Mariei Oltea părea pierdută pentru totdeauna. Totuşi, un fragment al acestei lespezi, confecţionată din marmură albă, a fost descoperită de arheologi în anul 1904, în curtea mănăstirii Probota. Aceasta avea inscripționat mesajul „Roaba lui Dumnezeu Oltea, mama domnului Ștefan Voievod, a murit la anul 6973 (1465), noiembrie 4.”