Multă vreme, Moldova și Țara Românească au fost martorele unei rivalități aprige între domnitorii lor, Vasile Lupu și Matei Basarab. Această confruntare, marcată de victoriile repetate ale lui Matei Basarab, a fost alimentată de influența otomană și intrigile boierești locale.

Cu toate acestea, în mijlocul acestui conflict îndelungat, au existat două momente remarcabile de reconciliere între cei doi conducători. Aceste perioade de pace au lăsat în urmă două monumente emblematice care rezistă și astăzi: Fântâna Păcii din Aninoasa și Mănăstirea Stelea din Târgoviște.

Mănăstirea Stelea: O bijuterie arhitecturală unică ce reprezintă pacea dintre Vasile Lupu și Matei Basarab

Mănăstirea Stelea, un lăcaș monahal cu o istorie bogată, își are originile în anul 1582, când a fost ctitorită de spătarul Stelea. Însă, adevărata sa semnificație istorică a fost dobândită în anul 1645, când Vasile Lupu a reconstruit-o pe fundațiile vechii biserici.

Vasile Lupu şi Matei Basarab

Denumită de renumitul istoric Nicolae Iorga drept „biserica păcii între frați”, Mănăstirea Stelea reprezintă mai mult decât un simplu edificiu religios. Este un simbol tangibil al reconcilierii dintre Vasile Lupu și Matei Basarab.

Ce face această mănăstire cu adevărat remarcabilă este unicitatea sa arhitecturală. Este singurul lăcaș de cult din Țara Românească care prezintă elemente distinctive ale stilului moldovenesc, inspirându-se din faimoasa biserică „Trei Ierarhi” din Iași.

Mănăstirea Stelea

Interiorul mănăstirii uimește prin decorațiunile sale elaborate. Bolțile sunt acoperite cu scene biblice, în timp ce pereții verticali sunt împodobiți cu motive orientale sofisticate. Experții în restaurare subliniază caracterul excepțional al acestor elemente decorative.

În plus, mănăstirea găzduiește mormântul lui Nicolae Vel Aga, tatăl lui Vasile Lupu, adăugând astfel o dimensiune personală la semnificația sa istorică.

• CITEŞTE ŞI:  Timp de 5 ore, creierul unui porc a fost ţinut în viaţă în afara corpului, iar acest lucru ar putea fi de folos pentru oameni

Astfel, Mănăstirea Stelea rămâne un martor tăcut, dar elocvent, al unei epoci tumultuoase din istoria românească, îmbinând arta, politica și spiritualitatea într-un mod cu totul unic.

Pisania bisericii, împodobită cu stema Moldovei, spunea:

„Cu voia Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh, iată eu, robul şi închinătorul Io Vasile Voevod din mila lui Dumnezeu Domn al Ţării Moldovei. Acest sfânt hram al Învierii lui Dumnezeu şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos l-a făcut mai înainte Stelea negustorul, unde zace şi trupul răposatului părintelui meu, Nicolae Vel Aga. Iar acum când mi-a dăruit Dumnezeu domnia Ţării Moldovei, am dărâmat acea dintâi Sfântă Biserică până în temelii şi cu ajutorul lui Dumnezeu am început s-o zidesc din nou, în zilele fratelui nostru, Io Matei Basarab Voevod, din mila lui Dumnezeu Domnul Ţării Ungrovlahiei, şi s-a săvârşit, cu voia lui Dumnezeu, în luna lui septembrie 7 şi anul 7154 (1645, n.r.)”.

Fântâna Păcii este frecventată de credincioşi şi turişti

Fântâna Păcii

Legenda spune că, după bătălia de la Finta, domnitorii Lupu și Basarab s-au întâlnit pentru a se împăca la o fântână din comuna Aninoasa, satul Viforâta. Fântâna datează din timpul domniei lui Matei Basarab (1632-1654), care a construit-o ca simbol al împăcării cu Vasile Lupu și al păcii pentru țară.

Publicitate

Dintr-un document din 1652, în care Matei Basarab definea granițele satului Viforâta, aflăm despre „Puțu Păcii” (identic cu Fântâna Păcii), care marca granița dintre satele Viforâta și Aninoasa. Constantin Brâncoveanu, îndrăgostit de aceste locuri, a redescoperit fântâna și i-a adăugat olane noi, asigurându-se că va curge neîncetat.

Publicitate

Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou: